De ce eşuează războiul informaţional al Rusiei în privinţa Ucrainei

În timp ce Rusia recurge la emoţii negative, subliniind frica şi râspândind ameninţări, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, Ucraina se bazează pe emoţiile pozitive ce reies din empatie.

Mai multe motive pot explica eşecul Rusiei în războiul informaţional din jurul Ucrainei, scrie „The Jerusalem Post”.

Un prim motiv este tipul de emoţii rezultate din mesajele transmise pe de o parte de la Moscova şi pe de cealaltă parte de la Kiev. În timp ce Rusia recurge la emoţii negative, subliniind frica şi râspândind ameninţări, atât pe plan intern cât şi pe plan extern, Ucraina se bazează pe emoţiile pozitive ce reies din empatie.

Frica poate motiva opinia publică la începutul unui război, dar efectul ei este limitat în timp şi nu este eficient pe termen lung. Prin contrast, empatia reuşeşte să producă mai multă identificare cu mesajele transmise de partea care adoptă acest tip de comunicare. Principala provocare în utilizarea empatiei este necesitatea de a creşte entuziasmul la fiecare mesaj transmis.

În ceea ce priveşte Rusia, aceasta tinde să se axeze pe frică pentru a prezenta o viziune proprie asupra lumii. Mass-media tradiţională este pentru ea instrument de cenzură, de control al informaţiilor şi de diseminare a propagandei pentru o lume veche şi conservatoare sub conducerea post-sovietică a lui Putin.

În schimb, dorinţa ucrainenilor de a se elibera de îmbrăţişarea „ursului rus” şi de a aparţine în schimb unei lumi noi, liberale, ca parte a alianţei cu NATO şi cu Europa, poate fi văzută mai ales în media digitală.

Aşadar, asistăm totodată la o luptă între mass-media tradiţională şi media digitală, precum şi între lumea reală şi imaginile reflectate în lumea virtuală. Războiul din Ucraina ilustrează şi diferenţe în utilizarea informaţiilor între două generaţii diferite de conducere.

Putin, ca lider patriarhal-ierarhic, ia decizii singur, departe de lumea nouă. Zelenski este un lider tânăr, carismatic, holistic, popular în rândul poporului său, un Robin Hood al erei digitale care a încadrat cu succes războiul nu ca unul între conduceri, ci ca unul între Putin şi Ucraina.

În cele din urmă, eşecul Rusiei în războiul informaţional provine şi din cauza lipsei de conţinut vizual pentru a-şi susţine acuzaţiile, cum ar fi cele referitoare la comiterea unui „genocid” în teritoriile separatiste proruse din Donbas, plasarea de rachete balistice şi forţe militare NATO la graniţa ruso-ucraineană şi producerea şi depozitarea de arme biologice şi chimice în Ucraina. În absenţa conţinutului vizual, este imposibil să obţii empatie sau validitate pentru aceste acuzaţii.

În schimb, distribuind masiv conţinut vizual, partea ucraineană reuşeşte să-şi susţină acuzaţiile şi să trezească empatie.

Rusia şi-a demonstrat anterior capacitatea de a manipula opinia publică prin intermediul mediei digitale, aşa cum s-a observat, de exemplu, în alegerile prezidenţiale desfăşurate în 2016 în Statele Unite. Acum însă eşuează lamentabil în a-şi susţine acuzaţiile cu imagini adevărate.