Cum încearcă Kremlinul să trezească interesul ruşilor pentru acţiunile sale militare în Siria

Odată cu lansarea primelor raiduri ale aviaţiei militare ruse în Siria, experţii în criza siriană i-au înlocuit pe cei în dosarul ucrainean pe platourile unor posturi de televiziune din Rusia, ceea ce indică faptul că maşina mediatică a Kremlinului este determinată să-i atragă de partea sa pe ruşi, care în mare parte se opun unei intervenţii în această ţară din Orientul Mijlociu afectată de un război civil.

„Şapte ruşi din opt sunt împotriva desfăşurării de operaţiuni militare în Siria. Dar, în general, ei nu înţeleg sau sunt indiferenţi la ceea ce se întâmplă“, explică pentru AFP Lev Gudkov, directorul centrului independent Levada.

Potrivit unui sondaj efectuat recent de Levada, aproape 84% din ruşi recunosc că nu urmăresc evenimentele din Siria.

Ţinând cont de această situaţie, Kremlinul încearcă să inverse tendinţa prin convingerea populaţiei cu privire la necesitatea atacurilor aeriene ruse în Siria, o informaţie ce va juca un rol crucial, consideră Gudkov.

De câteva zile, principalele posturi de televiziune, majoritatea controlate de guvern, prezintă pe larg situaţia din Siria şi invită tot mai mulţi experţi care încearcă să explice de ce Rusia trebuie să intervină în teritoriul sirian.

„Avem un aliat puternic în Orientul Mijlociu: Siria. Abandonarea acestui aliat înseamnă automat invitarea teroriştilor la noi“, afirmă în emisiunea sa săptămânală de la Rossia-1 Dmitri Kiselev, un prezentator cunoscut pentru diatribele sale la adresa Statelor Unite.

Biserica Ortodoxă, influentă în ţară, cataloghează intervenţia lui Vladimir Putin în Siria drept un „război sfânt“, în timp ce marele muftiu al Rusiei, Talgat Tadjuddin, a declarat la rândul său că o susţine.

Sindromul afgan

Marea provocare a campaniei mediatice a Kremlinului va fi eliminarea „sindromului afgan“. De la invadarea Afganistanului de către armata sovietică în 1979, urmată de un lung război sângeros, numeroşi ruşi sunt reticenţi în privinţa desfăşurării de militari în afara ţării.

„Mă opun oricărei forme de intervenţie“, spune Maria Bunina, în vârstă de 62 de ani, casnică şi mamă a cinci copii. „Mi-e frică de repetarea scenariului afgan“, continuă ea.

„Chiar dacă politologii afiliaţi puterii afirmă că Siria va elimina «sindromul afgan», mi-e teamă că, de fapt, îl va agrava“, subliniază Konstantin Kalacev, de la Grupul de Experţi Politici.

Spre deosebire de Ucraina, Siria se situează în afara zonei tradiţionale de influenţă a Rusiei. Cum să le justifici ruşilor că aviaţia ţării lor intervine în Siria în timp ce Kremlinul dă asigurări că nici măcar un militar rus nu este în Ucraina?

Deturnarea atenţiei de la criza din Ucraina

De această dată, spre deosebire de Ucraina, puternica maşină mediatică rusă nu va avea argumente suficiente pentru a-i convinge pe ruşi despre necesitatea intervenţiei în Siria, avertizează unii experţi.

„Propaganda nu are efect decât atunci când merge pe porţi deschise deja“, este de părere Kalacev. „Odată cu introducerea unor idei noi, provoacă neîncredere“, insistă el.

„Pentru prima dată, Vladimir Putin a luat o decizie împotriva opiniei generale“, subliniază expertul, care consideră că preşedintele rus îşi asumă un „pariu imens“. „În cazul în care vor muri militari ruşi în lipsa justificării războiului, popularitatea sa va avea de suferit“, apreciază el.

Ca urmare a transformării situaţiei din estul Ucrainei în conflict îngheţat şi aplicării unor sancţiuni occidentale împotriva Moscovei, sprijinul popular pentru preşedintele rus s-a erodat, notează centrul Levada.

„Înlocuirea crizei ucrainene cu cea siriene pe posturi de televiziune permite atenuarea sentimentului de eşec al politicii ruse în Ucraina, resimţit de o parte a populaţiei“, conchide Gudkov.

 „Este o manevră proastă de a deturna atenţia de la criza“ din Ucraina, apreciază la rândul său Vladimir Kara-Murza, un specialist în presa rusă. „De această dată, televiziunea nu va reuşi“, prezice el.