Cum i-a răspuns Kremlinul lui Trump, care a declarat că Putin e „complet nebun”
0Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară după ce președintele american Donald Trump l-a numit pe Vladimir Putin „complet nebun” pentru atacurile recente asupra Ucrainei, într-un moment în care negocierile de încetare a focului par să fi intrat într-o fază delicată.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat remarcile liderului de la Casa Albă drept rezultat al unei „suprasolicitări emoționale”, sugerând că ieșirile verbale sunt simptomatice pentru tensiunile acumulate în această etapă critică a conflictului. În același timp, Kremlinul a ținut să mulțumească părții americane pentru implicarea în demararea procesului de negocieri.
„Suntem recunoscători Statelor Unite și președintelui Trump pentru asistența în organizarea și lansarea acestui proces de negociere,” a declarat Peskov. „Dar este un moment foarte sensibil, care generează reacții emoționale, inevitabile pentru toți actorii implicați.”
Atacuri masive, promisiuni vagi
Declarațiile au survenit în contextul unui nou val de atacuri aeriene intense lansate de Rusia asupra orașelor ucrainene — una dintre cele mai ample campanii aeriene din ultimii ani. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, au fost lansate 355 de drone și 9 rachete de croazieră, într-un asalt de amploare care a durat aproape șase ore, punând în alertă sistemele NATO din Polonia.
În ciuda acestei escaladări, Kremlinul a reiterat că lucrează la o propunere de acord de pace, fără a furniza detalii concrete. „Este un document serios, care necesită verificări și pregătire atentă,” a transmis Peskov, în timp ce alți oficiali ruși au afirmat că următorul pas în negocieri va veni după finalizarea unui schimb de prizonieri, deja realizat conform Ministerului Apărării rus.
Retorica se înăsprește
Într-o nouă ieșire pe rețeaua sa Truth Social, Trump a criticat dur atât pe Vladimir Putin, cât și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul american a acuzat Kremlinul că „omoară oameni fără motiv” și a reluat ideea că obiectivul lui Putin este ocuparea întregii Ucraine, nu doar a teritoriilor din est.
În același mesaj, Trump a atacat și discursul lui Zelenski, considerându-l provocator: „Tot ce spune creează probleme. Nu-mi place și trebuie să înceteze.”
Replica de la Kiev nu a întârziat. Zelenski a acuzat lipsa de reacție a liderilor internaționali, pe care o consideră o formă de complicitate tacită: „Fiecare lovitură teroristă rusă este un motiv în plus pentru noi sancțiuni.”
Războiul, văzut din teren
Între timp, pe front, situația rămâne dramatică. În mai multe regiuni din estul și sudul Ucrainei, atacurile rusești au ucis și rănit civili, inclusiv persoane în vârstă. La Kindrativka, în regiunea Sumî, un bărbat a murit în urma unui bombardament cu artilerie. La Odesa, un tânăr a salvat-o pe prietena sa acoperindu-i corpul cu al lui — a supraviețuit cu arsuri pe 70% din suprafața corpului.
Orașe din Rusia, inclusiv Moscova, au fost și ele vizate de atacuri cu drone ucrainene, forțând închiderea temporară a mai multor aeroporturi. Un depozit chimic strategic din Ivanovo a fost lovit, iar regiunea Tula, un centru important pentru industria de apărare rusă, a fost din nou atacată.
În paralel, un tren a sărit în aer în regiunea Belgorod, după ce ar fi trecut peste o mină. Centrul de producție de drone din Tatarstan a fost, de asemenea, vizat de lovituri nocturne.
Moscova intensifică mesajele propagandistice
Dmitri Medvedev, fost președinte și actualmente oficial de rang înalt în Consiliul de Securitate al Rusiei, a publicat pe rețele sociale o hartă care sugerează că Rusia ar putea urmări crearea unei „zone tampon” care să acopere aproape întreaga Ucraină, lăsând doar o fâșie îngustă la granița cu Polonia.
„Dacă ajutorul militar pentru regimul de la Kiev continuă, zona tampon ar putea arăta astfel,” a scris el, fără alte detalii. Într-un mesaj anterior, Medvedev justifica o astfel de zonă ca fiind necesară pentru a proteja orașul Belgorod de armele occidentale cu rază lungă.
În spatele atacurilor: o strategie de epuizare
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că valul recent de atacuri are mai puțin scop militar concret și mai degrabă o miză psihologică: slăbirea moralului populației ucrainene și erodarea sprijinului occidental. Potrivit ISW, deși Rusia rămâne angajată într-o retorică a victoriei inevitabile, realitățile din teren indică pierderi constante și o armată tot mai dependentă de trupe prost echipate și insuficient instruite.
„Putin încearcă să convingă Occidentul că sprijinul pentru Ucraina este inutil și că victoria Rusiei este doar o chestiune de timp. În realitate, capacitatea militară a Rusiei este grav afectată,” se arată în analiza institutului american.