Ce își dorește Putin de la un summit cu Trump. „O nouă Ialta și un război rece sunt exact ceea ce își dorește. Visează la laurii lui Stalin”

Liderul de la Kremlinului, Vladimir Putin, va vizita Statele Unite pentru prima dată în 18 ani pentru a se întâlni cu un președinte american. Summitul cu Donald Trump va avea loc vineri în Alaska . Locația nu a fost aleasă întâmplător: fostul teritoriu rusesc vândut Statelor Unite în secolul al XIX-lea simbolizează schimbarea frontierelor și ne amintește că pământul poate face obiectul unor acorduri politice.

Pe fundalul războiului din Ucraina și al presiunii economice din partea Rusiei, Moscova vede întâlnirea ca pe o șansă de a evita noi sancțiuni, de a ieși din izolarea diplomatică și de a folosi dorința lui Trump de a pune capăt rapid ostilităților pentru a-și atinge obiectivele.

Alaska, unde va avea loc întâlnirea liderilor, simbolizează cel mai bine viziunea Kremlinului asupra lumii, scrie Financial Times.

Spre deosebire de confiscarea militară a aproximativ o cincime din Ucraina, vânzarea Alaskăi către Statele Unite în secolul al XIX-lea, sub împăratul Aleksandru al II-lea, a fost un acord pașnic. Acest precedent istoric ne amintește că granițele statale nu sunt permanente, iar teritoriul poate fi considerat o resursă politică sau economică.

Analiștii spun că situația actuală de pe front și constrângerile financiare nu îl determină pe dictatorul rus să își reducă ambițiile teritoriale sau să accepte condiții de pace nefavorabile. În schimb, el încearcă să mențină un dialog cu Trump pentru a evita o deteriorare a relațiilor care ar putea costa scump Moscova.

„Putin nu are niciun motiv să pună capăt războiului acum”

„Putin nu are niciun motiv să pună capăt războiului acum. Este important pentru el să mențină atenția lui Trump”, a declarat Aleksandra Prokopenko de la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia.

În același timp, Kremlinul se confrunta și el cu riscuri. Trump, care promisese să pună capăt războiului din Ucraina în termen de 24 de ore, își exprimase anterior iritarea față de faptul că Putin, în opinia sa, era „foarte amabil”, dar continua să fie agresiv și să „vorbească multe prostii Washingtonului”. Acest lucru a dus la primii pași pentru extinderea livrărilor de arme către Kiev și la amenințări cu impunerea de tarife vamale Indiei pentru cumpărarea de petrol rusesc.

Însă, la câteva zile după vizita trimisului special american Steve Witkoff la Moscova, situația s-a schimbat dramatic. Cu doar două zile înainte de termenul limită stabilit de Trump pentru un armistițiu sau sancțiuni, Putin a primit prima sa invitație de a se întâlni cu un președinte american în aproape două decenii, ultima dată fiind în 2007 cu George W. Bush.

După cum a explicat Sam Green, profesor de politică rusă la King's College London, summitul a fost rezultatul faptului că ambii lideri s-au „pus într-o situație dificilă”. Putin nu intenționa să accepte condițiile impuse de Washington, pentru a nu părea slab sub presiune, iar Trump se temea că sancțiunile s-ar dovedi ineficiente și i-ar demonstra neputința a doua oară.

„Faptul că Putin nu merge în Statele Unite ca prizonier, că s-a transformat dintr-un obiect al dezamăgirii într-un oaspete binevenit și că întâlnirea va avea loc fără participarea reprezentanților ucraineni și europeni poate fi considerat o victorie diplomatică pentru Kremlin”, a subliniat Green.

Fostul ministru rus de externe, Andrei Kozîrev, a declarat că o întâlnire între Trump și Putin, care să aibă loc fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, este un obiectiv de lungă durată al Kremlinului. El a subliniat că summitul va avea loc fără concesii vizibile din partea Rusiei cu privire la principalele sale obiective militare. În opinia sa, însuși faptul negocierilor este deja un „câștig politic pentru Putin”, care nu a necesitat nicio pierdere internă sau externă din partea sa, spre deosebire de omologul său american.

Nou-numita șefă a misiunii Ucrainei la NATO, Alena Hetmanciuk, indică faptul că Putin urmărește cel puțin trei obiective: să iasă din izolarea internațională, să evite noi sancțiuni și să folosească dorința lui Trump de a pune capăt rapid războiului pentru a realiza prin metode diplomatice ceea ce acesta nu a reușit să realizeze pe câmpul de luptă.

Procesul de negocieri se desfășoară pe fondul unei agravări a situației de pe front: trupele rusești și-au intensificat ofensiva în estul Ucrainei și încearcă să încercuiască mai multe orașe strategic importante care au servit drept bastioane de apărare.

„Economia rusă este mai slabă acum decât în orice alt moment al ultimilor trei ani”

Între timp, poziția economică a Rusiei a fost zdruncinată. În primele șapte luni ale anului, veniturile din energie au scăzut cu 20% față de anul precedent din cauza scăderii prețurilor globale la petrol, iar noile tarife impuse de Trump Indiei pentru cumpărarea de petrol rusesc sporesc presiunea.

„Economia rusă este mai slabă acum decât în orice alt moment al ultimilor trei ani”, afirmă Janis Kluge, expert în economia rusă la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (SWP).

În același timp, el subliniază că dificultățile economice nu au schimbat încă poziția Kremlinului față de Ucraina. „Pentru Putin, amenințarea cu sancțiuni este mai degrabă un semn al dezamăgirii lui Trump. El este mai îngrijorat de dezamăgirea tot mai mare a președintelui american decât de impactul noilor sancțiuni”, a adăugat expertul.

Toate detaliile negocierilor dintre Putin și Witkoff nu sunt dezvăluite, dar unele puncte cheie au devenit cunoscute din comunicarea Washingtonului cu partenerii europeni și ucraineni, precum și din declarațiile publice. Printre acestea se numără și posibilitatea unui schimb de teritorii.

„Va exista un schimb de teritorii , benefic pentru ambele părți”, a declarat Trump. După întâlnire, Moscova a numit propunerile lui Witkoff „acceptabile”, dar nu a comentat cuvintele președintelui SUA despre schimbul teritorial.

Putin a subliniat în repetate rânduri că cerințele sale față de Ucraina rămân neschimbate. „Acestea nici măcar nu sunt condiții, ci obiective ale Rusiei”, a declarat el pe 1 august în timpul unei întâlniri cu Alexandr Lukașenko la Mănăstirea Valaam din nordul Rusiei.

Aceste obiective includ refuzul formal al Ucrainei de a adera la NATO și de a-și menține statutul de entitate fără arme nucleare, precum și așa-numita „demilarizare” și „denazificare”. În plus, Putin cere retragerea completă a trupelor ucrainene din patru regiuni parțial ocupate pe care Rusia le-a revendicat deja ca teritoriu al său.

El a mai declarat că permite păstrarea suveranității Ucrainei asupra regiunilor Herson și Zaporojie, dar cu condiția ca Rusiei să i se asigure accesul terestru garantat la Crimeea prin aceste teritorii. „Kievul trebuie să ofere o servitute ”, a specificat dictatorul rus.

În ciuda faptului că sondajele din Ucraina înregistrează o creștere a oboselii provocate de război și un anumit sprijin pentru ideea unui armistițiu, majoritatea cetățenilor se opun vehement îndeplinirii cerințelor Rusiei, în special retragerii trupelor din zonele populate, notează publicația.

Înaintea summitului din Alaska, Volodimir Zelenski și Vladimir Putin încearcă în mod activ să consolideze sprijinul în rândul aliaților lor. În special, Kievul insistă ca UE și SUA să încerce să înceapă negocierile doar după un armistițiu sau o reducere semnificativă a intensității luptelor.

La rândul său, Putin a purtat convorbiri telefonice cu liderii a nouă țări pe care Moscova le consideră prietene, inclusiv cu președintele chinez Xi Jinping. De asemenea, l-a primit la Kremlin pe președintele Emiratelor Arabe Unite și pe consilierul pentru securitate națională al Indiei.

„Singura opțiune reală este înghețarea conflictului de-a lungul liniei frontului actuale. Un scenariu similar impasului de după Războiul din Coreea pare mult mai probabil decât o pace durabilă”, spune politologul moscovit Andrei Kolesnikov. Potrivit acestuia, Putin încearcă să împartă lumea în sfere de influență împreună cu Donald Trump și Xi Jinping.

„O nouă Ialta și un război rece sunt exact ceea ce își dorește. Visează la laurii lui Stalin”, a conchis expertul.