Cât timp mai poate Rusia să finanțeze războiul? „Scăderea exporturilor nu va opri capacitatea lui Putin de a continua conflictul“

Economia Rusiei se află la limita recesiunii, însă războiul ar putea continua ani la rând. În pofida sancțiunilor și a încetinirii economice, finanțarea frontului pare, pentru moment, sigură, spun experți citați de Euronews.

Rusia se confruntă cu un nou val de sancțiuni impuse de Statele Unite și Uniunea Europeană, în timp ce economia internă dă semne clare de slăbiciune. Totuși, potrivit analiștilor, aceste presiuni nu par suficiente pentru a limita capacitatea Moscovei de a susține războiul din Ucraina.

„Recesiunea nu mai înseamnă aproape nimic pentru stabilitatea economică și politică a Rusiei”, afirmă Vladislav Inozemțev, cofondator al Centrului pentru Analiză și Strategii în Europa (CASE), un think tank independent cu sediul în Uniunea Europeană.

O economie menținută pe linia de plutire de cheltuielile militare

Deși cheltuielile pentru apărare stimulează activitatea economică, economia rusă se apropie de o perioadă de stagnare.

Inflația rămâne ridicată – după un vârf de 10,3% în martie, aceasta a scăzut la 8% în septembrie, dublul țintei Băncii Rusiei de 4%. În ciuda acestui context, banca centrală a redus agresiv dobânda de referință, cel mai recent în 24 octombrie, coborând-o la 16,5% – a patra scădere consecutivă, în pofida așteptărilor pieței pentru o pauză.

Ratele mari ale dobânzilor și lipsa acută a forței de muncă (șomajul este de doar 2,1%) limitează creșterea. PIB-ul a avansat cu 1,4% în primul trimestru din 2025 și cu 1,1% în al doilea, după o creștere anuală de peste 4% în 2023 și 2024.

Indicatorii de încredere în mediul de afaceri sunt, de asemenea, în scădere. Indicele S&P Global Russia Composite PMI a coborât la 46,6 în septembrie – a patra lună consecutivă de contracție în sectorul privat, cel mai scăzut nivel din octombrie 2022.

Analiștii de la Oxford Economics estimează că economia rusă nu a intrat încă în recesiune tehnică, însă creșterea din trimestrul al treilea ar putea fi de doar 0,2%.

„Este probabil ca economia să alunece într-o recesiune ușoară, în special din cauza sancțiunilor recente asupra exporturilor de petrol”, avertizează economiștii.

Potrivit lui Inozemțev, „sentimentul din mediul de afaceri este, în general, sumbru... Antreprenorii se așteaptă la stagnare, cerere scăzută și taxe mai mari”. El anticipează o recesiune moderată în lunile următoare, cu o creștere zero în 2025 și o contracție între 1% și 1,4% în 2026.

Sancțiuni tot mai dure, dar efecte limitate

În octombrie 2025, SUA și Uniunea Europeană au anunțat noi sancțiuni împotriva Moscovei, adăugându-se celor impuse după invazia Ucrainei din 2022.

Washingtonul a vizat direct marile companii petroliere Rosneft și Lukoil, în timp ce UE a adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni, incluzând interzicerea completă a gazului natural lichefiat rusesc (LNG) din 2027 și oprirea importurilor de petrol de la Rosneft și Gazprom Neft.

Blocul comunitar a introdus, de asemenea, măsuri pentru a împiedica Rusia să eludeze restricțiile anterioare și a interzis investițiile, serviciile financiare și comerțul cu materiale critice pentru efortul de război.

„Aceste sancțiuni cresc substanțial presiunea asupra economiei de război a Rusiei”, afirmă Comisia Europeană.

Kremlinul, însă, insistă că impactul asupra economiei va fi minim. Rusia rămâne un furnizor major de materii prime – petrol, gaze, îngrășăminte, grâu și metale prețioase – și a reușit să-și redirecționeze exporturile către China și India, folosind o „flotă fantomă” de petroliere pentru a ocoli restricțiile.

Războiul, finanțat în ruble

Deși sancțiunile au redus veniturile energetice, experții subliniază că acestea nu sunt sursa principală de finanțare a războiului.

„Putin nu-și plătește soldații cu dolarii sau yuanii obținuți din exporturi. Îi plătește cu ruble pe care banca centrală le poate tipări sau pe care fiscul le colectează de la companii”, explică Inozemțev.

Datele CASE arată că ponderea veniturilor din petrol și gaze în bugetul federal a scăzut de la peste 50% în 2011–2014 la doar 25% în 2025.

În septembrie, veniturile bugetare din hidrocarburi au fost cu 25% mai mici față de anul precedent, pe fondul scăderii prețurilor la petrol.

Atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor nu au redus semnificativ exporturile, spune Inozemtsev: „Dacă o rafinărie este distrusă, crește pur și simplu exportul de țiței brut.”

Pe termen scurt, economiștii nu se așteaptă ca armata rusă să resimtă o lipsă de fonduri. Rusia dispune încă de resurse considerabile în fondul suveran – echivalentul a 5,9% din PIB, dintre care 1,9% lichide – și continuă să se împrumute pe piața internă pentru a acoperi un deficit bugetar estimat la 2,6% din PIB.

Datoria publică a Rusiei este estimată la 17,7% din PIB la finalul lui 2025, un nivel considerat sustenabil.

„Guvernul va putea finanța războiul atâta timp cât deficitul rămâne gestionabil și poate fi acoperit parțial din fondul suveran și parțial prin împrumuturi interne”, spun economiștii de la Oxford Economics.

Inozemțev adaugă că depozitele populației în băncile rusești „sunt de cinci ori mai mari decât bugetul militar pentru 2025”.

Așadar, este o iluzie să credem că scăderea exporturilor va submina curând capacitatea lui Putin de a continua războiul. Poate că vom putea vorbi despre un impact real abia spre sfârșitul lui 2027, conchide economistul.  

Prețul petrolului s-a stabilizat după scădere

Prețul unui tip important de petrol rusesc a scăzut dramatic după ce sancțiunile occidentale au determinat rafinăriile chineze să anuleze unele achiziții, perturbând fluxurile comerciale de energie.

Vânzările spot de ESPO, care se transportă din Extremul Orient al Rusiei, au fost oferite cu o reducere de 50 de cenți pe baril față de indicatorul ICE Brent în această săptămână, potrivit traderilor care participă la piață. Categoria a avut un preț premium de peste 1 dolar pe baril săptămâna trecută, înainte de ultima rundă de sancțiuni.

Piața petrolului este în alertă pentru semne de perturbare după ce SUA au pus pe lista neagră companiile rusești Rosneft și Lukoil pentru a crește presiunea asupra Moscovei să pună capăt războiului din Ucraina. Măsura luată de Washington a urmat restricțiilor sporite impuse de Uniunea Europeană asupra comerțului cu energie al Rusiei și a stimulat creșteri ale contractelor futures de referință săptămâna trecută, notează Bloomberg.

ESPO este preferat atât de rafinăriile de stat din China, cât și de procesatorii privați din această țară, cunoscuți sub numele de „teapots”, care au experiență în manipularea încărcăturilor de țiței aflate pe lista neagră a SUA, cum ar fi cele din Iran. După sancțiunile SUA, companiile de stat chineze, inclusiv Sinopec, au anulat unele achiziții de țiței rusesc transportat pe mare, în principal ESPO.

Rafinăriile private chineze preiau de obicei aproximativ 800.000 de barili pe zi de țiței din Extremul Orient rus, inclusiv ESPO, precum și sortimentele Sokol și Sakhalin Blend, iar cererea va „rămâne robustă”, potrivit companiei de analiză Vortexa Ltd. În prezent, nu este clar dacă acestea pot absorbi barilii respinși de alte rafinării.

Sancțiunile SUA împotriva Rosneft și Lukoil reprezintă primele restricții majore impuse industriei petroliere rusești de la revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă. Planul administrației este de a face comerțul Moscovei mai costisitor și mai riscant, dar fără a crește prețurile globale, au declarat oficiali familiarizați cu această chestiune.

Prețurile petrolului au rămas relativ stabile după o scădere de două zile, investitorii evaluând semnalele de supraofertă și impactul sancțiunilor occidentale împotriva producătorilor ruși , scrie Bloomberg .

Contractele futures pe West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționau la aproximativ 61 de dolari pe baril, în timp ce Brent a închis luni sub 66 de dolari. Livrările maritime de țiței au atins un nou record, indicând o creștere continuă a stocurilor globale. O posibilă decizie a OPEC+ din această săptămână de a crește producția ar putea amplifica presiunea asupra prețurilor .

Piața rămâne, de asemenea, concentrată pe sancțiunile americane împotriva marilor companii petroliere rusești, care au dus la o creștere pe termen scurt a prețurilor săptămâna trecută . După cum s-a relatat, Washingtonul a oferit Berlinului o amânare de șase luni pentru a rezolva problema activelor germane ale Rosneft, ceea ce ar permite acestora să fie scutiți temporar de sancțiuni.

Conform unor surse bine informate, strategia administrației Donald Trump este de a face comerțul rusesc mai scump și mai riscant, fără a provoca o creștere bruscă a prețurilor globale ale petrolului.

Între timp, petrolul se îndreaptă spre o a treia scădere lunară consecutivă, pe măsură ce îngrijorările legate de supraofertă apasă asupra pieței, în timp ce atât membrii OPEC+, cât și producătorii independenți continuă să își intensifice producția.

Comercianții urmăresc îndeaproape și negocierile comerciale dintre SUA și China, care ar putea culmina cu un acord comercial. Președintele Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping urmează să se întâlnească joi la un summit, după ce negociatorii au convenit asupra parametrilor finali ai unui acord.

În ciuda sancțiunilor și a încetinirii economice, Rusia pare capabilă să-și susțină efortul de război pe termen mediu. Cu o economie adaptată la condițiile de conflict și resurse interne încă solide, efectul real al presiunilor occidentale ar putea deveni vizibil abia peste câțiva ani.