Cât de sigur este să faci afaceri cu Putin așa cum vor apropiații lui Trump? „Rusia nu este nici El Dorado, nici Orașul de Smarald”

Pentru unii dintre emisarii președintelui american Donald Trump, Rusia apare ca o piață cu resurse vaste și potențial economic semnificativ. Însă investitorii cu experiență și analiștii avertizează că mediul de afaceri din Rusia rămâne extrem de imprevizibil, în pofida unor eventuale eforturi de reintegrare în economia globală, relatează The Wall Street Journal.

Steve Witkoff și Jared Kushner, implicați în demersuri diplomatice legate de un posibil acord de încetare a războiului din Ucraina, privesc Rusia drept o țară bogată în resurse naturale și oportunități comerciale. Potrivit declarațiilor lor publice și unor persoane familiarizate cu modul lor de gândire, reintrarea Rusiei în circuitul economic internațional ar putea aduce beneficii investitorilor americani și ar contribui la stabilizarea relațiilor cu Ucraina și Europa.

Această perspectivă nu este una nouă. De-a lungul timpului, mai mulți oameni de afaceri americani au văzut în Rusia o piață promițătoare și au susținut ideea că interesele economice pot facilita pacea. Totuși, mulți investitori care au traversat perioadele de instabilitate economică din Rusia rămân sceptici că regimul de la Kremlin ar putea oferi un cadru sigur și predictibil pentru capitalul occidental, chiar și în eventualitatea ridicării sancțiunilor.

„Rusia nu este nici El Dorado, nici Orașul de Smarald. Câștigurile sunt mai mici decât își imaginează unii”

„Rusia nu este nici El Dorado, nici Orașul de Smarald. Câștigurile sunt mai mici decât își imaginează unii”, spune Charles Hecker, analist de risc geopolitic, cu peste patru decenii de experiență în Uniunea Sovietică și Rusia.

Economiștii subliniază că economia Rusiei, estimată la aproximativ 2.500 de miliarde de dolari – comparabilă ca dimensiune cu cea a Italiei – se confruntă cu probleme structurale serioase. Printre acestea se numără perspectivele slabe de creștere pe termen lung, declinul demografic, epuizarea zăcămintelor de petrol ușor accesibile și dependența excesivă de sectorul energetic.

Investitorii avertizează însă că riscurile nu sunt doar economice. Într-un stat din ce în ce mai autoritar și naționalist, lipsa statului de drept ridică temeri legate de confiscarea activelor, rescrierea contractelor și chiar de riscuri personale, inclusiv detenția.

Charles Hecker afirmă că nici măcar o soluționare a războiului din Ucraina nu ar elimina ostilitatea structurală a Rusiei față de Occident. „Această atitudine va persista atât timp cât Vladimir Putin se află la Kremlin – și poate chiar și după. Este nerealist să credem că, dintr-odată, companiile occidentale vor fi întâmpinate cu brațele deschise”, spune el.

Mesajele venite de la Kremlin par să confirme această abordare. În toamna trecută, purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, Dmitri Peskov, declara că „toți pot reveni”, dar avertiza că acest lucru „va costa foarte mult”.

Aleksandra Prokopenko, fost oficial al Băncii Centrale a Rusiei și cercetător la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin, consideră că ideea unei reveniri masive a companiilor străine este nerealistă. „Pentru un investitor străin obișnuit, Rusia rămâne o destinație neatractivă”, spune ea.

În cazul ridicării sancțiunilor, este posibil să revină mai degrabă exportatori care pot vinde produse fără investiții majore. Chiar și aceștia ar putea întâmpina dificultăți, în contextul în care multe piețe rusești sunt acum dominate de importurile din China.

Riscuri pentru investitori

Unele companii care și-au pierdut activele după invazia la scară largă a Ucrainei ar putea încerca să recupereze o parte din pierderi. Exxon Mobil, de exemplu, a purtat discuții cu oficiali ruși privind o eventuală revenire la proiectul petrolier și de gaze din Sahalin, de unde s-a retras în 2022, cu pierderi de aproximativ 4,6 miliarde de dolari.

Michael Calvey, fondatorul firmei de investiții Baring Ventures, spune că anumite active strategice – precum marile zăcăminte de gaze din Arctica – ar putea atrage interes punctual. „Dar m-ar surprinde ca cineva să investească miliarde de dolari pe termen lung în condițiile actuale”, afirmă el.

Calvey vorbește din experiență directă. După trei decenii petrecute în Rusia, unde firma sa a finanțat inclusiv compania de tehnologie Yandex, el a fost arestat în 2019 în urma unui conflict comercial cu parteneri apropiați de Kremlin. Deși condamnarea a fost ulterior anulată, Calvey a părăsit Rusia și spune că nu intenționează să se mai întoarcă.

De la începutul războiului, Kremlinul a extins controlul asupra economiei, confiscând active ale investitorilor străini și locali și transferându-le către oameni de afaceri loiali puterii. Potrivit unei firme de avocatură din Moscova, până în vara acestui an au fost confiscate active în valoare de aproximativ 49 de miliarde de dolari, iar ritmul naționalizărilor este în creștere.

Pavel Hodorkovski, fiul fostului oligarh Mihail Hodorkovski, spune că eventualele acorduri aprobate de Putin ar putea fi respectate doar atât timp cât Donald Trump ar rămâne la putere. „Putin își respectă promisiunile doar față de persoana căreia i le face”, afirmă el.

Pe termen lung, investițiile mari – în special în regiuni precum Arctica – presupun costuri inițiale ridicate și recuperarea capitalului abia după ani de zile, ceea ce necesită încredere într-un comportament previzibil al Kremlinului.

Rusia a adoptat capitalismul fără instituțiile care îl susțin în Occident

Alți observatori admit că Rusia ar trebui, în cele din urmă, reintegrată în economia globală, dar spun că momentul nu este potrivit. „O Rusie neagresivă ar putea avea sens din punct de vedere economic. Dar nu atunci când invadează și amenință statele vecine”, spune Alan Bigman, director al unei companii energetice din Houston și fost director financiar al producătorului rus TNK.

Potrivit The Wall Street Journal, Rusia a adoptat capitalismul fără instituțiile care îl susțin în Occident, precum reguli clare și protecția dreptului de proprietate. Sub conducerea lui Putin, mediul de afaceri a devenit tot mai impredictibil.

Creșterea economică rapidă din perioada 2000–2008, alimentată de prețurile ridicate la petrol, nu s-a mai repetat. „Motorul s-a oprit odată ce prețurile materiilor prime au încetat să crească”, explică Elina Ribakova, economist la Institutul Peterson din Washington.

Ea adaugă că revoluția gazelor de șist din Statele Unite a contribuit la stagnarea Rusiei, iar în fața scăderii sprijinului popular, Kremlinul a recurs tot mai mult la un discurs naționalist.