Vinerea Mare: Tradiţii, superstiţii, obiceiuri

„Fie că i se spune Vinerea mare, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, astăzi este cea mai importantă zi din tot postul“, ne spune Petru Buburuz, parohul Bisericii „Apostolii Petru şi Pavel“, din Capitală.

În această zi se ţine post negru şi nu se mănâncă nimic. „Numai cei slabi şi bolnavi pot să mănânce puţin după ce a apus soarele. Este un mod de a cinsti patimile prin care a trecut Iisus Hristos. Aceasta este ultima zi când Mântuitorul e om şi se încheie menirea Lui pe pământ“, comunică preotul Petru Buburuz.

Tradiţiile vechi spun că în această zi să nu te veseleşi dacă doreşti ca necazurile, durerile de cap şi bolile să stea departe de tine. Mai există şi credinţa că postul negru ţinut în Vinerea Mare este o modalitate de a atrage bunăvoinţa Celui de Sus. Nu este bine să pui nimic în pământ căci nu se va prinde sau se va usca, nu este bine să frămânţi pâine căci, în credinţa populară cel care nu va asculta de aceste îndemnuri va avea vederea slăbită.

De asemenea, cu scopul de a-ţi purifica şi revigora organismul este bine să te scalzi de trei ori în apa rece în Vinerea Mare pentru a avea parte de sănătate pe parcursul întregului an. Ploaia din această zi prefigurează un an fertil, plin de roade, iar lipsa ei – unul secetos şi roade puţine.
Tot în Vinerea Mare, fetele necăsătorite smulg din pământ mătrăguna, o plantă folosită în tradiţia populară şi o folosesc în descântece de dragoste, pentru ca cel ursit să apară cât mai repede în calea lor şi să le ia de neveste, ducându-le departe de casele părinteşti.