Tradiţii de Paşti şi semnificaţia lor: „Ouăle se vopsesc doar în roşu”

Noaptea Învierii Domnului Isus Hristos trebuie să o petrecem în biserici, în priveghere şi în rugăciune, drept semn al bucuriei sufleteşti. În dimineaţa zilei de Paşti, potrivit tradiţiei, credincioşii se întorc de la biserică cu o lumânare aprinsă şi cu bucate sfinţite.

Oamenilor le este permis să mănânce bucatele (pasca, cozonacul, ouăle roşii, carnea de miel) doar după ce acestea sunt sfinţite cu aghiasmă. Produsele alimentare aduse la biserică în noaptea Învierii simbolizează bunăstare, a precizat pentru IPN Maria Barbă, profesoară de pedagogie de la Universitatea „B.P.Haşdeu” din Cahul.

Înainte de a se aşeza la masa de sărbătoare, creştinii trebuie să se spele pe un obraz cu un ou roşu, iar pe celălalt obraz – cu un ou alb, ca să fie puternici, curaţi sufleteşte. Se mai spală şi cu monede, ca să fie plini de bani tot anul, a explicat profesoara.

Sunt nelipsite de pe masa de Paşti ouăle încondeiate. „În desenele de pe ouă sunt prezente natura, tot ce este legat de Învierea Domnului, cu chipul lui Isus Hristos. Sunt prezentate cerul, Pământul, florile, insectele, păsările, iar cel mai des pe ouă sunt desenate frunzuliţe de pătrunjel, liliac, leuştean, astfel că să arătăm învierea naturii. Tradiţia spune că, de Paşti, toată natura se trezeşte la viaţă”, a menţionat Maria Barbă.

Ouăle se vopsesc anume în culoare roşie şi nu în alte culori, deoarece legenda spune că Maria Magdalena a venit cu un coş plin de ouă, atunci când l-a văzut pe Isus Hristos răstignit pe cruce, iar de la mâinile şi picioarele lui a curs sânge peste aceste ouă.

Despre piftia care se pregăteşte în ziua de Paşti din carne de cocoş, se spune că nu se face gelatinoasă. „Cocoşul a fost primul, la ora 4 dimineaţa, care a dat de ştire că Hristos a înviat. La masă stăteau toţi apostolii şi a intrat Sfânta Maria şi le-a spus că Hristos a înviat. Iar unii dintre apostoli au spus că va învia Hristos atunci când şi cocoşul acesta din piftie va bate din aripi. Şi, minune mare, cocoşul a înviat şi i-a stropit pe apostoli cu zeama de la piftie”, a detaliat profesoara de la Universitatea „B.P.Haşdeu”.

În ajun de Paşti, se taie anume mielul, pentru că tradiţia spune că, în vremuri străvechi, în noaptea de 24 decembrie, se tăia pe altar capul unui flăcău, care se aducea drept jertfă pentru Dumnezeu. „Dar Dumnezeu a hotărât că nu trebuie să fie jertfă omul, dar un animal. Şi dintre animale Dumnezeu a ales porcul pentru Crăciun şi mielul – pentru Paşti, şi anume un miel sănătos. La alte popoare pe masa de Paşti se pune carne de iepure, pentru ca oamenii să fie blajini, liniştiţi, asemeni unui iepuraş”, a subliniat Maria Barbă.

Potrivit profesoarei de la Universitatea „B.P.Haşdeu”, pasca şi cozonacul sunt de formă rotundă, pentru că semnifică cerul, soarele, lumina. Totodată, rulada se coace în formă de dreptunghi, pentru că semnifică sicriul în care a fost pus Isus Hristos.

Creştinii se salută cu „Hristos a Înviat!”, „Adevărat a Înviat!” timp de 40 de zile, de la Paşti şi până la Înălţarea lui Isus Hristos, sărbătoare numită în popor şi Ispas.