Sunt moldovenii alcoolici doar în statistici sau şi în realitate?

Specialiştii sunt de părere că locul doi în topul infamiei bahice, alcătuit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, ne conturează o imagine de ţară cu rată mare de infracţionalitate, cu familii dezbinate şi cu probleme financiare.

Datele făcute publice de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) referitoare la consumul de alcool în Republica Moldova sunt considerate drept exagerate de către experţi. În timp ce OMS arată că doar 5% dintre moldovenii cu vârste mai mari de 15 ani servesc vin, 65% consumă băuturi tari, iar 30% beau bere, din datele specialiştilor noştri reiese că în paharele moldovenilor curge de fapt mult mai mult vin.

Şeful Departamentului Studii de Piaţă şi Cercetări la Business Intelligent Services, Stas Madan, consideră că, în structura consumului din Moldova, vinul de casă şi cel produs industrial reprezintă circa 60% din consumul total, berea e consumată de circa 25% din populaţie, iar băuturile tari de 15% din oameni.

Moldovenii beau la fel de mult ca francezii

Analistul echivalează cei 16,8 litri de alcool pur consumat de fiecare moldovean într-un an, cât arată datele OMS, cu 240 de litri de bere, 140 de litri de vin sau peste 40 de litri de votcă. „Ţinând cont că o parte a populaţiei nu consumă deloc alcool, ar reieşi cantităţi şi mai mari, ceea ce este aberant. În plus, în urma unor discuţii purtate cu experţi din sectorul viti-vinicol şi utilizând datele statistice, s-a ajuns la un consum mediu per capita de 8 litri alcool absolut, ceea ce este comparabil cu consumul unor ţări occidentale precum Franţa“, e de părere Stas Madan.

Specialiştii mai spun că locul 2 ocupat de Moldova în topul mondial al OMS privind consumul de alcool atrage o imagine nedorită asupra Moldovei, la nivel mondial. Această poziţie infamă e alimentată şi de unele limitări comerciale făcute incomplet de către autorităţi. De pildă, nu poţi cumpăra băuturi alcoolice după ora 22.00. Însă, pe timpul zilei, le poţi lua chiar dacă eşti minor, în stare de ebrietate sau cu dereglări psihice. Ai şi de unde: de la buticuri şi supermarketuri, până la benzinării.

„Pe lângă problemele de sănătate survenite din acest viciu, gândiţi-vă că alcoolul consumat în exces duce la săvârşirea de infracţiuni şi destrămarea familiilor, daune emoţionale, creşterea poverii îngrijirilor pentru familia şi prietenii victimei, dificultăţi financiare şi efecte negative asupra speranţelor educaţionale. Acestea sunt lucrurile la care se gândesc străinii atunci când ne regăsesc în vârful unui astfel de clasament“, spune Ghenadie Ţurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS).

La ce boli ne duc pasiunile bahice

Directorul Dispensarului Republican de Narcologie, Mihai Oprea, susţine că, deşi Moldova a scăzut la capitolul consum de alcool de la poziţia fruntaşă pe locul secund, de la 18,2 litri pe an la 16,8 litri pe an, datele publicate de OMS indică un consum de aproape trei ori mai mare faţă de consumul mediu admis la nivel global.

„Media internaţională e de 6,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor, ceea ce nu crează probleme esenţiale. În ţara noastră e cu mult peste acest nivel, iar problemele de sănătate nu întârzie să apară. Cele mai frecvente sunt cirozele hepatice, urmate de accidentele cardiovasculare. Apoi sunt semnalate cazurile de tuberculoză, pe fondul excesiv de alcool şi al imunităţii scăzute, traumatismele suferite la muncă sau din accidente şi cazurile de pancreatită“, declară acesta.

Specialiştii în sănătate mai atrag atenţia că aceste riscuri de îmbolnăvire sunt valabile pentru oamenii sănătoşi. În schimb, pentru un pacient cu cardiopatie ischemică, chiar şi un gram de alcool îi poate provoca un accident fatal.

Berea-i la putere în România

Spre deosebire de noi, fraţii noştri de peste Prut consumă, potrivit raportului OMS, 14,4 litri de alcool pur pe an, situându-se pe locul 5 în topul global al infamiei bahice, după Belarus, Moldova, Lituania şi Rusia. 50% dintre români preferă să bea bere, 29% se dau în vânt după vin, iar 21% dintre ei servesc băuturi tari. Dacă 3,3% dintre moldoveni sunt dependenţi de alcool, în România această pondere e redusă la 1,3%.