România a intrat în războiul antisovietic pentru a şterge umilinţele ultimatumului din 26-28 iunie 1940

La 22 iunie 1941 au început operaţiunile militare pe Frontul de la Răsărit, considerat cea mai largă şi sângeroasă scenă a celui de-al Doilea Război Mondial. Disputa istorică asupra momentului declanşării ostilităţilor militare nu conteneşte.

Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie, consideră că şi „după şapte decenii de la atacul Germaniei hitleriste asupra URSS, evenimentul în cauză, ca şi mersul operaţiunilor militare şi consecinţele războiului germano-sovietic continuă a fi apreciate de pe poziţii diametral opuse".

„Pentru istoricii din Rusia, 22 iunie 1941 semnifică începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Raportat însă la realităţile spaţiului nostru, aceleaşi evenimente au o semnificaţie total diferită, astfel încât aprecierea adecvată a raţiunii intrării României în războiul antisovietic de partea Germaniei este imposibilă fără o incursiune în evenimentele produse la 26-28 iunie 1940, când URSS, profitând de tratatul încheiat cu Germania la 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov), a cerut ultimativ evacuarea imediată a Basarabiei şi a nordului Bucovinei", a spus istoricul.

„Este un fapt în afara oricăror dubii că, în momentul în care la 22 iunie 1941 la radio a răsunat: „Ostaşi! Vă ordon, treceţi Prutul!", populaţia şi-a manifestat sincer entuziasmul, sperând într-o ştergere rapidă a umilinţelor pe care România le suferise cu un an înainte", constată Nicolae Enciu.