Reforma justiţiei din Republica Moldova: între fondurile europene şi dezamăgirile lui Tapiola
0Uniunea Europeană oferă suplimentar şase milioane de euro pentru realizarea a trei proiecte noi de asistenţă tehnică pentru reforma sectorului justiţiei. Acestea au drept scop promovarea transparenţei în instituţiile judiciare, susţinerea instituţiilor de urmărire penală şi de investigare prejudiciară şi sprijinul sistemelor de executare, penitenciare şi de probaţiune.
Perioada de implementare a proiectelor este de trei ani. Deşi reforma în sectorul justiţiei a început încă în anul 2010 şi până în momemtul de faţă s-au făcut anumite schimbări, şeful delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, s-a arătat dezămăgit de unele acţiuni întreprinse în domeniu.
Tapiola, profund dezamăgit
„Am salutat foarte mult adoptarea unei legi privind înlăturarea imunităţii judecătorilor pe cazurile de urmărire penală pentru acte de corupţie. Aceasta, într-adevăr, a consolidat cumva lupta împotriva corupţiei. Totuşi, dezamăgirea profundă vine de la decizia Curţii Supreme de Justiţie de a solicita Curţii Constituţionale să anuleze această lege. Astfel, acest fapt ridică foarte multe întrebări în ceea ce priveşte voinţa politică în domeniul combaterii corupţiei. Noi nu ştim exact care va fi decizia Curţii Constituţionale, dar este un semnal foarte îngrijorător. Sperăm că lupta contra corupţiei în sectorul judiaciar va continua. Acest lucru este absolut necesar pentru dezvoltarea viitorului acestei ţării”, a declarat Tapiola în cadrul evenimentului de lansare a proiectelor.
Totodată, şefului Delegaţiei UE în RM a subliniat importanţa reformei justiţiei, care este şi unul din obiectivele esenţiale ale UE. „Datorită Acordului de asociere vom avea investitori noi, locuri de muncă noi, oportunităţi noi, unde vom deshide cea mai mare piaţă. Însă, atunci când investitorii vin, primul lucru pe care îl examinează este funcţionalitatea sectorului justiţiei. Fără această reformă, beneficiile Acordului nu vor fi simţite pe deplin”, a conchis Tapiola.
Şansa: Misiunea EUJUST
De partea cealaltă, prim-ministrul Iurie Leancă a recunoscut că anumite lucruri nu merg aşa cum ar trebui. El crede că e necesară implicarea mai profundă a partenerilor externi pentru a spori profesionalismul tutoror celor implicaţi în actul justiţiei. Leancă sugerează că aflarea la Chişinău a unei misiuni EUJUST, în care judecătorii, procurorii şi ofiţerii de la Centrul Naţional Anticorupţie să fie asistaţi în activitatea lor şi monitorizaţi pentru o perioadă de doi-trei ani, ar fi benefică.
„Suntem în plin proces de aplicare a strategiei de reformare a sectorului justiţiei, un document ambiţios cu o abordare sistemică a problemelor. Deşi la nivel de sistem s-au produs multe schimbări, oamenii aşteaptă să le simtă pe propria piele. Pentru aceasta, trebuie să continuăm munca începută, care, din păcate, nu se bucură mereu de voinţă şi determinare. Iată de ce, pe lângă asistenţa oferită de UE, aş dori să văd o implicare la un alt nivel şi de o altă anvergură din partea partenerilor externi. Reformarea justiţiei şi stârpirea corupţiei sunt iminente, dacă dorim să trăim într-o ţară mai bună, în care oamenii se simt protejaţi de lege şi egali în faţa ei”, a opinat premierul.
Anterior, pentru reforma justiţiei Uniunea Europeană a mai oferit un sprijin financiar de 60 mil. de euro, ceea ce reprezintă jumătate din costurile pe care trebuie să le suporte statul.
Reformă de 150 mil. de euro
Reforma justiţiei se axează pe trei domenii prioritare: organizarea judecătorească, reforma procedurilor şi reforma procuraturii.
La 25 noiembrie 2011, Ministerul Justiţiei a demarat oficial procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei în Republica Moldova, printr-o lege votată în Parlament şi intrată în vigoare în ianuarie 2012. Costurile reformei ar urma să fie de 150 mil. de euro, iar jumătate din sumă a fost oferită de UE.