Război pentru controlul asupra Băncii de Economii

Conflictul dintre acţionarul majoritar şi cei minoritari riscă să destabilizeze singura bancă de stat. Minoritarii consideră că e nevoie de o înțelegere amiabilă, acționarul majoritar, adică Guvernul încearcă însă să dicteze regulile de joc.

Neînţelegerile dintre acţionarii Băncii de Economii iau amploare. După ce a eşuat intenţia de a organiza, la 14 februarie 2012, Adunarea extraordinară a acţionarilor la care urma să fie ales un nou consiliu de administraţie, grupul de acţionari minoritari a convocat pentru 13 aprilie o şedinţă repetată, aşa cum prevede legislaţia.

FIECARE CU ŞEDINŢA LUI

Acţionarul majoritar, adică statul, a convocat şi el o adunare repetată, dar pentru data de 12 aprilie. Pentru a putea participa legal la şedinţă, compania Lectom Ltd, care a preluat anul trecut pe căi nu tocmai legale 18% din acţiunile Băncii de Economii, a divizat pachetul său în părţi egale şi l-a cedat la patru firme din Rusia.

Nici după aceste modificări Banca Naţională (BNM) nu a recunoscut dreptul acestora de a participa la adunare. Acţionarii minoritari au apelat la instanţă, care a emis o decizie executorie ce obliga BNM şi alte structuri ale statului să le recunoască dreptul legal de proprietate asupra acţiunilor. Executorul care a îndeplinit decizia instanţei a fost lipsit de licenţă de către Ministrul Justiţiei.

Aşa că în lipsa minoritarilor, acţionarul majoritar, deţinător al pachetului de 56%, a ales un nou Consiliu de Administraţie în care patru membri (Victor Bodiu, Octavian Calmâc, Veaceslav Mămăligă şi Olga Matveeva) reprezintă statul şi doar unul - pe acţionarii minoritari.
Situaţia este considerată anormală de avocatul Victor Berlinschi, care reprezintă interesele companiei Sisteme Informaţionale Integrate, ce deţine 10% din acţiunile BEM. „Chiar dacă am fost ales membru al Consiliului Băncii, nu există nicio garanţie că BNM va aproba candidatura mea şi astfel acţionarii minoritari vor avea un reprezentant care să poată monitoriza ce se întâmplă la BEM", afirmă avocatul.

Şi asta pentru că BNM are, conform legii, dreptul exclusiv de a aproba membrii Consiliului de Administraţie propuşi de acţionari.

Potrivit lui Berlinschi, în lipsa acestui control, administraţia BEM şi reprezentanţii statului duc o politică de creditare extrem de riscantă, ce poate aduce banca la faliment. „Rapoartele Curţii de Conturi, dar şi auditul realizat de Banca Naţională, arată o situaţie alarmantă. Nu întâmplător BNM a obligat BEM să depună în fondul de rezervă circa 250 de milioane de lei. Chiar zilele trecute BEM a dat un credit de 2,5 milioane de euro unei companii controlate de Ilan Shor, deşi nu avea acest drept", afirmă Victor Berlinschi. Reprezentanţii statului n-au fost de găsit ieri pentru comentarii, chiar dacă înainte se arătau extrem de deschişi pentru aşa-ceva.

BEM ARE DOUĂ CONSILII

La adunarea repetată convocată vinerea trecută de acţionarii minoritari au participat şi reprezentanţii statului, dar nu au votat. În noul consiliu de administraţie ales la această şedinţă, statul are trei reprezentanţi, iar acţionarii minoritari - doi. Astfel, în prezent, BEM are două consilii, iar litigiul va ajunge în instanţă, cel mai probabil. Or, ambele părţi au comis mai multe încălcări de procedură. Potrivit unor surse, în fruntea Băncii de Economii ar putea fi numit Victor Bodiu, actualul secretar general al Guvernului.

Acţiunile Băncii de Economii, pe mâinile traficanţilor de arme

Atac de tip raider la Banca de Economii

Banca de Economii atacată cu ajutorul judecătorilor

Viorel Ţopa, unul dintre acţionarii prejudiciaţi de firma Lectom, susţinea anterior că în spatele acestor manevre stă prim-vicepreşedintele Parlamentului Vlad Plahontiuc, care a încercat să-şi introducă omul său în Consiliul băncii cu concursul BNM, iar acţionarii legali şi-au pierdut reprezentatul.

Acţionari cu probleme

Datele oficiale arată că acţionar majoritar la BEM este Guvernul cu 56%. Companiile Minerva şi Sisteme Informaţionale Integrate au câte 10%, iar Intercontinent şi Zilena-Com câte 9%. Restul de 6%, sunt împărţite între un număr nedefinit de acţionari. În anul 2011, firma Lectom Ltd a intrat ilegal în posesia cotelor deţinute de Minerva (9,9%) şi Zilena (8%).

Conflictul dintre acţionarii Băncii de Economii şi mai ales scandalul mediatic în jurul acestui litigiu poate avea efecte dezastruoase pentru instituţie, susţin specialiştii. Mai mult, acesta poate afecta întreg sistemul bancar al ţării. „În situaţia în care activele Băncii de Economii sunt de circa 6 miliarde de lei, iar populaţia are acolo în conturi 3 miliarde de lei, ar trebui să fim foarte atenţi la ce se întâmplă în jurul acestei instituţii", atenţiona Tudor Copaci, directorul Agenţiei Proprietăţii Publice, în cadrul şedinţei din februarie a Curţii de Conturi în care s-a prezentat un raport privind contractele de locaţiune semnate de Banca de Economii.

Sponsorul comuniştilor pe banii Băncii de Economii