O sumă uriaşă: Funcţionarii au luat peste un miliard de lei mită în 2014

Deşi 7 din 10 moldoveni conştientizează că fenomenul corupţiei generează sărăcia, aceştia continuă să dea mită pentru că „e calea cea mai uşoară”. Cele mai corupte instituţii sunt spitalele, şcolile şi judecătoriile, arată cercetarea sociologică „Corupţia în R. Moldova: percepţiile proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice”, realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” şi Transparency International.

Corupţia rămâne una din cele mai grave probleme cu care se confruntă cetăţenii RM. Atât reprezentanţii gospodăriilor casnice, cât şi oamenii de afaceri plasează acest fenomen pe locul 3 şi 5 în lista problemelor pe care le întâmpină.

Medicina, Justiţia şi Educaţia, cele mai corupte domenii

Potrivit studiului, în percepţia gospodăriilor casnice, corupţia este mai larg răspândită în instituţiile medicale, în instanţele de judecată, în instituţia poliţiei şi procuraturii, dar şi în şcoli/universităţi. Iar oamenii de afaceri consideră că cele mai afectate de corupţie sunt instanţele de judecată, poliţia, vama, organele de eliberare a autorizaţiilor de construcţie şi inspectoratele fiscale.

„I-am dat direct medicului 400 de lei pentru ca să fie mai atent faţă de mine la spital”; „Mi s-au furat păsările din gospodărie. I-am dat miliţionerului banii în mână ca să prindă hoţul şi aşa şi nu a mai găsit pe nimeni”; „Toţi elevii din grupă au plătit bani pentru a susţine examenele la colegiu. Am plătit chiar dacă cunoşteam materialul, deoarece în caz contrar nu-mi primeam diploma”; „Am plătit mită 2.000 de lei la Inspecţia Muncii ca să nu ne amendeze”; „Pentru a repune dosarul pe rol în judecată mi-au cerut 5.000 de euro“ - sunt doar câteva cazuri concrete de corupţie invocate de respondenţi în chestionare.

Astfel, reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit mită mai des în instituţiile de învăţământ (43%), la înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto (40,2%), procuratură (40%) şi în instituţiile medicale (39,8%). Oamenii de afaceri au recurs la mită mai frecvent pentru a obţine autorizaţii de construcţie (27,9%), acces mai uşor prin vamă (25,9%), înţelegere cu poliţia (25,2%) şi decizia dorită în instanţele de judecată (24,6%). Potrivit autorilor, plăţile în instituţiile medicale şi Fisc se fac din iniţiativă proprie, iar cele din instanţele de judecată şi vamă - sub presiune.

Mită de 10.000 de lei în justiţie

Mita medie plătită de reprezentanţii gospodăriilor casnice variază în funcţie de domeniu, cea mai mare fiind achitată procurorilor (2.780 lei) şi judecătorilor (2.120 lei). Oamenii de afaceri plătesc cele mai mari mite în instanţele de judecată (8.809 lei), pentru a câştiga achiziţiile publice (7.000 lei) şi avocaţilor (4.075 lei).

Mita totală estimată în gospodăriile casnice a constituit, în anul 2014, aproximativ 899 mil. lei, sporind, comparativ cu anul 2012, cu 23 %. În 2014, reprezentanţii gospodăriilor casnice au plătit, neoficial, cel mai mult în instituţiile medicale (372 mil. lei), instituţiile de învăţământ (83,8 mil. lei) şi poliţie (72,2 mil. lei).

Valoarea totală a mitelor plătite de oamenii de afaceri s-a cifrat, în 2014, la 387 mil. lei.  Oamenii de afaceri au plătit, neoficial, cel mai mult în instanţele de judecată (53 mil. lei), vamă (50,2  mil. lei) şi inspectoratele fiscale (49,4 mil. lei).

Întrebaţi care e cea mai coruptă ramură a puterii de stat, cei mai mulţi respondenţi au răspuns: Justiţia.

Banii soluţionează totul

„Ca şi în cercetările anterioare, principalele cauze ale corupţiei, identificate de respondenţi, sunt impunitatea persoanelor corupte şi atitudinea neserioasă a guvernanţilor. În acest context, este important ca statul să desfăşoare o campanie extinsă de informare a populaţiei despre realizarea angajamentelor ce ţin de prevenirea şi combaterea corupţiei, în special în instanţele de judecată şi organele procuraturii”, a declarat Ianina Spinei, expert Transparency International Moldova.

Comparativ cu anul 2012, mai mulţi respondenţi opinează că banii sunt „instrumentul” principal de soluţionare neoficială a problemelor în serviciul public. Acest lucru sugerează faptul că prevenirea eficientă a corupţiei este imposibilă fără un sistem funcţional de declarare şi control a veniturilor, proprietăţii şi intereselor personale ale demnitarilor şi funcţionarilor publici, cred sociologii.

Deşi toleranţa faţă de corupţie scade, dorinţa de a opune rezistenţă acestui fenomen rămâne foarte slabă. Aproximativ 31% din reprezentanţii gospodăriilor casnice intervievaţi s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 1,3% au încercat să-şi soluţioneze cazul prin metode legitime şi doar 0,3% l-au soluţionat total sau parţial. În ceea ce priveşte oamenii de afaceri, 38,8% s-au confruntat cu fenomenul corupţiei, 12,7% au încercat să soluţioneze cazul prin metode legitime şi 2,6% l-au soluţionat total sau parţial.

Printre cele mai eficiente căi de combatere a corupţiei au fost menţionate aplicarea sancţiunilor celor care iau mită sau dau mită, promovarea după merit a persoanelor în funcţii-cheie şi transparentizarea activităţii instituţiilor publice.

Cercetarea sociologică a fost realizată pe un eşantion de 1.106 persoane din rândul gospodăriilor casnice şi în 457 de uniţăţi de business, în perioada 13 septembrie - 25 noiembrie curent.

Soluţia pentru a combate corupţia

În pofida unui nivel înalt al corupţiei în Republica Moldova, societatea rămâne optimistă în ceea ce priveşte posibilitatea combaterii fenomenului în ţară. Fiind întrebaţi care ar trebui să fie salariul pentru ca un funcţionar să nu fie tentat să ia mită, respondenţii au răspuns că acesta nu trebuie să fie mai mic de 2.000 de dolari pentru un judecător şi ministru şi să depăşească 1.000 de dolari pentru un şef de departament ori direcţie. Un funcţionar de rând, în opinia respondenţilor, ar trebui să aibă între 700 şi o mie de dolari.

1,3 miliarde de lei

este suma totală care a fost oferită drept mită funcţionarilor publici în 2014

Supravegherea combaterii corupţiei de către Uniunea Europeană