Negocieri transnistrene cu dosarele penale pe masă
0Vicepremierul pentru Reintegrare Eugen Carpov şi aşa-zisa ministră de Externe a republicii separatiste Nina Ştanski au semnat luni, 16 septembrie, un document prin care se angajează să facă „schimb de informaţii, să sistematizeze şi să examineze unele dosare penale intentate la Chişinău şi Tiraspol“. Acest fapt a provocat un val de nemulţumiri printre juriştii şi reprezentanţii societăţii civile.
„Nu este un protocol, ci o declaraţie de intenţie. Reprezentanţii politici ai Chişinăului şi Tiraspolului au convenit ca specialiştii din grupul de lucru din domeniul combaterii criminalităţii şi ordine publică să analizeze dosarele penale intentate pe ambele maluri ale Nistrului, să le actualizeze, să ne spună câte sunt“, a declarat George Balan, şeful Biroului pentru Reintegrare. Funcţionarul a recunoscut că iniţiativa le aparţine reprezentanţilor republicii-fantomă şi a fost făcută în contextul asigurării libertăţii de circulaţie.
S-AU ÎNŢELES SĂ-ŞI TRIMITĂ LISTA PE MAIL
Cele două părţi nu doar au semnat un act de colaborare în acest domeniu, dar au avut şi o primă întrevedere joi, 12 septembrie. „Este o acţiune binevenită, care ar debloca situaţia“, ne-a relatat ministrul adjunct de Interne Veaceslav Ceban, şeful grupului de lucru din partea Chişinăului. „Noi am vorbit aşa: «Daţi să punem dosarele pe masă». Pe partea noastră sunt cauze penale numai pe fapt, nu şi pe oameni concreţi. La ei sunt zeci de dosare pe numele poliţiştilor, a primarilor, a celor de la Comisia Electorală Centrală, atunci când au vrut să organizeze alegeri acolo. Am convenit ca în trei zile să ne trimitem lista de dosare pe mail. Dar nu crede că o să se întâmple asta“, a mai spus oficialul.
„TOATĂ TREABA ASTA E DUBIOASĂ“
Valeriu Cuşnir, directorul Institutului de cercetări juridice şi politice de la Academai de Ştiinţe, spune că astfel de cooperări trebuie să existe, pentru că de facto acel regim există şi se răsfrânge asupta securităţii cetăţenilor de acolo, care sunt ostaticii conflictului. „Cetăţenii de acolo se confruntă zi de zi cu probleme. Dacă e nevoie de cooperat cu anumiţi indivizi, nu vorbesc de aşa-numitele instituţii de acolo, atunci autorităţile constituţionale trebuie s-o facă, pentru a le asigura drepturile şi libertăţile acelor oameni“, explică profesorul universitar.
Ion Manole, preşedintele Asociaţiei Promo-Lex, ce monitorizează situaţia drepturilor omului în regiunea separatistă, susţine că acet grup de lucru nu este constituit pe temei juridic. „Sper că Procuratura Generală va avea o altă abordare, bazat strict pe norma legală. Toată treaba asta e dubioasă. Grupurile de lucru există, de regulă, între două state“, afirmă juristul. „Ministerul de Interne a pierdut dosare de judecată pe acest fapt, dar nu Chişinăul se încăpăţinează să mai calce pe aceeaşi greblă. Cum pot fi puşi în aceeaşi oală poliţiştii noştri cu persoane dubioase din nişte structuri ilegale de la Tiraspol?“, afirmă Ion Manole.