Moldova a ieşit din topul statelor cu cele mai multe plângeri depuse la CEDO

Anul trecut, moldovenii au depus un număr-record de cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În acelaşi timp, ţara noastră a ieşit după mulţi ani din Top 10 cei mai mari furnizori de plângeri.

În 2013, cetăţenii moldoveni au trimis la CEDO 1.414 cereri, mai multe chiar şi decât în anii din perioada guvernării comuniste, când ţara noastră a pierdut cele mai răsunătoare dosare, cu despăgubiri enorme.  Pentru Centrul de Resurse Juridice, o organizaţie neguvernamentală care îi ajută pe oameni să-şi găsească dreptatea la Strasbourg, acest record negativ este un semnal că moldovenii nu au încredere în justiţie, în pofida reformelor derulate de autorităţi în acest domeniu.

Directorul centrului, Vladislav Gribincea, mai observă că de multe ori cei care pierd în instanţele naţionale nu înţeleg deciziile, pentru că judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie nu sunt prea expliciţi în motivaţiile lor.

„Oamenii îşi cunosc mai bine drepturile“

De cealaltă parte, ministrul Justiţiei susţine că numărul de cereri depuse nu este neapărat un indicator că lucrurile stau prost. În egală măsură, asta poate însemna că cetăţenii îşi cunosc mai bine drepturile sau că se cred neîndreptăţiţi în instanţele naţionale. „Mulţi consideră că CEDO este ultima instanţă, unde pot fi revăzute toate hotărârile naţionale, ceea este greşit. Sunt examinate doar cazurile care cad sub incidenţa Convenţiei europene a drepturilor omului, de aceea multe cereri nu sunt admise“, explică Oleg Efrim.

Potrivit oficialului, avalanşa de plângeri este o problemă generală pentru toate statele-membre. De fapt, Moldova a fost exclusă, după o perioadă îndelungată, din topul celor mai mari furnizori de cereri. Rata de condamnare raportată la dosarele examinate este în cazul nostru de 0,6%, faţă de 3,9% - media pe CEDO.

Violenţa ne dă bătăi de cap

Ministrul relevă şi alte schimbări pozitive. În primul rând, este în scădere numărul condamnărilor: 23 de încălcări constatate în 2011, 24 – în 2012 şi 18 – anul trecut. „Este un fapt îmbucurător, mai ales că pentru că hotărârile din 2013 ţin de condiţiile de detenţie din penitenciare, cererile fiind depuse cu mult înainte de 2009“, precizează Oleg Efrim.  

O problemă care „ne va da bătăi de cap pe viitor“ (după cum s-a exprimat ministrul), reprezintă primele condamnări ale Republicii Moldova pentru violenţa domestică, dictate anul trecut. Tendinţa se observă, însă, şi în alte ţări latine.

„Chiar în aceste trei cazuri Curtea a notat încercările Guvernului de a combate acest flagel, dar trebuie shimbată şi mentalitatea, ca oamenii să înţeleagă că violenţa este un lucru inacceptabil“, spune Lilian Apostol, agentul guvernamental al Republicii Moldova la CEDO.