Lecţia poloneză de libertate
0Polonia a dat tonul schimbărilor în 1989 pentru toate ţările comuniste din fostul bloc sovietic, producând ecouri sociale importante, care în câţiva ani au dus la proteste de masă şi la înlăturarea comunismului.
Igor Caşu, istoric şi director al Centrului pentru Studiul Totalitarismului, şi Maja Wawrzyk, directorul Institutului Polonez din Bucureşti, au evocat importanţa sindicatului Solidaritatea din Polonia şi lupta sa permanentă împotriva comunismul, în cadrul conferinţei ”Prăbuşirea comunismului – tema câtorva dintre recentele ediţii româneşti ale unor cărţi poloneze”. În cadrul acestei conferinţe au fost lansate mai multe cărţi care povestesc această luptă nevăzută, sau mai puţin vizibilă, cu ceea ce a reprezentat comunismul şi care reamintesc de valoarea libertăţii, de principala valoare a oricărui sistem politic modern.
Walesa, un simplu muncitor
Caşu a evocat primul moment al ”întâlnirii” sale cu Lech Walesa. ”Aveam 15 ani în 1989 când profesorul nostru de geografie ne-a povestit cine este Lech Walesa. Îmi amintesc cum spunea că acesta a reuşit să înlăture comunismul fiind un simplu muncitor”, a povestit Caşu. Acesta a subliniat că liderii locali din fostele ţări comuniste nu aveau o marjă de manevră prea mare de acţiune politică datorită controlului şi centralizării exercitate de URSS. “Moscova dădea tonul politicilor naţionale şi practic liderii locali nu aveau deseori o agendă proprie. În schimb, comunismul a avut feţe naţionale, culori naţionale. Este adevărat că aceşti lideri şi-au făcut o agendă din a lichida posibilii concurenţi care prezentau un pericol”, a explicat istoricul. Igor Caşu a precizat că volumul lui Norman Davies ”Istoria Poloniei. Terenul de joacă al lui Dumnezeu (vol. I şi II)” nu este doar o bine documentată istorie, ci şi o istorie în formă literară, o istorie relatată într- un limbaj accesibil publicului larg.
“Solidaritatea” familiei
Maja Wawrzyk a subliniat că Solidaritatea s-a opus comunismului şi a negat această ideologie în primul rând pentru libertate. “Solidaritatea a stat la masa rotundă cu comuniştii în mod paşnic şi a câştigat categoric în alegeri după. Polonia s-a dezvoltat mult în respectiva perioadă şi parcursul său european a făcut posibilă o dezvoltare şi mai mare” a explicat directoarea Institutului Polonez. Aceasta a evocat un episod din cartea “Lech Wałęsa, Drumul spre adevăr. Autobiografia” în care Walesa povesteşte cum organiza clandestin, la el acasă, mişcarea Solidaritatea într-un spaţiu restrâns, cu două camere, unde locuia împreună cu soţia şi cei şapte copii. “În acest spaţiu soţia sa gătea pentru toţi cei 20 de oameni din Solidaritatea, chiar dacă uneori mâncarea nu ajungea nici pentru familia lor deja prea numeroasă” a subliniat Wawrzyk. Ea a explicat că astfel de momente justifică gândirea lui Walesa despre rolul femeii în societate şi despre rolul ei în menţinerea unităţii familiei. ”În spatele oricărui erou, în spatele oricărui bărbat se află o femeie. Aşa gândea Walesa” a mai precizat Wawrzyk.
Disidentul politic Lech Walesa a devenit un personaj important în Polonia anilor 1980, ca lider al grupului pro-democratic Solidaritatea. În septembrie 1981 „Solidaritatea” a declanşat o grevă generală şi primul ministru Wojciech Jaruzelski a decis impunerea legii marţiale. Clădirile „Solidarităţii” au fost asediate, membrii mişcării au fost arestaţi, iar demonstraţiile au fost reprimate. La acea dată Walesa era deja o figură internaţională. În 1981 s-a întâlnit cu papa Ioan Paul al II-lea, care era de origine poloneză, si care era un anticomunist convins. În decembrie 1983 a primit premiul Nobel pentru Pace. După căderea regimului comunist, Walesa a devenit preşedintele Poloniei. Acesta va rămâne în istorie ca eroul luptei polonezilor împotriva regimului comunist. În ciuda intimidărilor şi a numeroaselor arestări, el a dus o campanie susţinută pentru libertatea polonezilor.