Lars Møller, manager de program în cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: „Ne alarmează consumul de bere, care este în creştere în Moldova“

Suntem pe primul loc în lume în privinţa incidenţei cirozei hepatice, avem multe cazuri de violenţă domestică şi producem câte un accident rutier la fiecare trei ore, pe fondul consumului de băuturi alcoolice.

Circa 85% din moldoveni şi 72% din moldovence consumă băuturi alcoolice în mod regulat, iar 50% din aceştia o fac la vârste fertile. O persoană de peste 15 ani ajunge să bea şi 18 litri de alcool pur, pe an. În 2012, rata deceselor cauzate de consumul de alcool a fost de 176 de cazuri la 100.000 de locuitori, iar cea a deceselor provocate de ciroză - de 82 de cazuri.

Aceste date au fost prezentate, ieri, de Ministerul Sănătăţii şi Biroul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) din Moldova, cu ocazia lansării unei campanii naţionale de reducere a consumului de băuturi alcoolice. Potrivit lui Lars Møller, managerul programului privind consumul de alcool şi de droguri din cadrul Biroului Regional al OMS pentru Europa, adulţii din ţara noastră preferă vinul, în timp ce printre tineri berea este din ce în ce mai populară. În acelaşi timp, 50% din băuturile consumate sunt produse în condiţii casnice, iar calitatea acestora adesea lasă de dorit.

Cât de mult beau moldovenii?

Lars Møller: Consumul de alcool e foarte ridicat în Moldova. Până de curând, ţara dumneavoastră era pe primul loc în lume la acest capitol, însă, acum, din punct de vedere statistic, lucrurile s-au mai îmbunătăţit. Bărbaţii beau în jur de 25 de litri de alcool pur pe an, iar la femei ponderea e mult mai mică. Pentru comparaţie, locuitorii din ţările Uniunii Europene consumă, în medie, 10-11 litri de alcool pe an, în timp ce în Moldova consumul mediu e de 18 litri anual. Potrivit noilor statistici globale, care vor fi făcute publice în luna mai, Moldova se va situa pe locul doi în topul statelor cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor.

Ce fel de băuturi alcoolice servesc moldovenii, cel mai frecvent?

Fiindcă vorbim despre o ţară producătoare de vin, e clar că majoritatea moldovenilor consumă cu precădere această băutură. Din datele noastre, 50% din băuturile consumate în Moldova sunt făcute în condiţii casnice. Populaţia matură preferă vinul, în timp ce printre tineri berea este din ce în ce mai populară. Potrivit statisticilor din anul 2012, 42% dintre tineri sunt băutori de bere.

Cât de des sunt consumate băuturi tari, în Moldova?

E dificil să spunem câte băuturi spirtoase consumă moldovenii, fiindcă o bună parte din produsele cu un conţinut foarte ridicat de alcool sunt făcute acasă, iar această producţie nu este înregistrată şi nici taxată.

Dacă ar fi să comparaţi Moldova cu o ţară din Europa privind consumul de alcool, care ar fi aceasta?

Fiindcă Moldova e o ţară producătoare de vin, o putem compara cu Spania, cu Italia şi cu Franţa, state care au o tradiţie îndelungată în acest domeniu. În urmă cu 20-30 de ani, în aceste ţări era o situaţie similară cu cea din Moldova de acum, cu mult vin de calitate îndoielnică, produs în condiţii casnice. Autorităţile din Franţa şi Spania au făcut astfel încât toţi producătorii să facă vin de calitate. Preţurile au crescut, iar oamenii au ajuns să bea vin de calitate şi în cantităţi mai mici.

De ce consideraţi că acest exemplu poate fi urmat şi de Moldova?

Dacă moldovenii vor produce, chiar şi acasă, vinuri bune, în cantităţi moderate, acest lucru va duce şi la creşterea exporturilor. Acum, calitatea vinului fluctuează mult, de la un an la altul, chiar şi atunci când vorbim de acelaşi producător. Dacă s-ar păstra acelaşi nivel de calitate, Moldova ar putea concura pe piaţa vinurilor din Vestul Europei cu producători mari din Franţa şi Italia.

Spuneaţi mai devreme că 50% din băuturile alcoolice tari consumate de moldoveni sunt distilate acasă. Cu ce stat european ne putem compara la acest capitol?

Dintre ţările comunitare, doar în Ungaria am întâlnit o cantitate mai semnificativă de băuturi tari produse în condiţii domestice. Dacă înainte acest lucru era ilegal, acum Guvernul din Budapesta încurajează producţia domestică de alcool, iar ponderea acestor băuturi va creşte substanţial.

În Moldova e ilegal ca oamenii să vândă băuturile alcoolice produse acasă. O metodă prin care poate fi redusă producţia domestică constă în aplicarea de taxe care să descurajeze aceste practici. Ceea ce ne alarmează acum e consumul de bere, care creşte foarte mult datorită campaniilor agresive de promovare.

Ce poate fi făcut pentru a-i responsabiliza pe gospodarii care-şi prepară singuri băuturile alcoolice?

Trebuie să-i facem pe oameni să conştientizeze că alcoolul e foarte periculos şi că este viciul cu cea mai mare rată de mortalitate. O campanie de informare e un pas mic înainte, dar avem nevoie ca toate autorităţile să sprijine acţiunile noastre. Deja pregătim medicii de familie şi asistenţii medicali care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural să fie mai atenţi la pacienţii care consumă băuturi alcoolice în cantităţi mari.

Care sunt cele mai mari riscuri asociate consumului de alcool, în Moldova?

Sunteţi pe primul loc în lume în privinţa incidenţei cirozei hepatice. Estimăm că 80% din cazurile de ciroză hepatică apar din pricina consumului de alcool. Pe locul doi este Kîrgîzstan, din cauza infecţiilor, iar pe locul trei este România, unde se înregistrează, de asemenea, un consum ridicat de alcool. Totodată, 10% din cazurile de cancer din Moldova sunt cauzate de alcool. Aveţi foarte multe cazuri de violenţă domestică şi accidente rutiere, rezultate tot de pe urma consumului de băuturi alcoolice.

Există şi efecte benefice ale consumului de alcool?

Alcoolul ar putea avea unele beneficii pentru oamenii de vârsta a doua, care suferă de cardiopatie ischemică. Dar dacă ne gândim per ansamblu, consumul de băuturi alcoolice duce la creşterea presiunii arteriale şi apariţia mai multor forme de cancer. Riscurile asociate alcoolului sunt atât de mari şi de variate, încât nu putem recomanda vreo cantitate care poate fi băută, fără să dăuneze sănătăţii.

Fii cu mintea trează!

Este mesajul pe care vor să-l transmită cetăţenilor Ministerul Sănătăţii şi Biroul OMS din Moldova printr-o campanie naţională, desfăşurată cu suportul financiar al Uniunii Europene. Campania se adresează întregii populaţii, dar în special şoferilor şi femeilor însărcinate. Timp de un an, vor fi difuzate spoturi video şi audio tematice, vor fi împărţite broşuri, iar în instituţiile medicale şi locurile publice din Chişinău, Bălţi şi din centrele raionale vor fi afişate postere de informare.