Încă un caz pierdut la CEDO. Un lector al Academiei de Poliţie are de luat 6.000 de euro din partea Moldovei, pentru divulgarea datelor personale
0Femeia a obţinut această hotărâre din partea Curţii Europene a Drepturilor Omului după ce vreme de 10 ani s-a judecat cu Academia de Poliţie, cu Ministerul Afacerilor Interne şi cu o clinică de fertilizare artificială, pentru divulgarea neautorizată a datelor ei medicale.
Republica Moldova a fost obligată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) să-i achite Lilianei Radu, un fost lector al Academiei de Poliţie, aproape 6.000 de euro.
În 2003, femeia a fost internată într-o clinică de fertilizare in-vitro, din pricina unor complicaţii care-i periclitau sarcina, după ce anterior fusese însămânţată artificial. Problemele s-au agravat după ce, în urma unei solicitări primite de la Academia de Poliţie, medicii din clinică au emis o scrisoare pe adresa instituţiei în care era stipulat că aceasta ea era însărcinată cu gemeni, ca rezultat al însămânţării artificiale, că exista riscul de a pierde sarcina şi că reclamanta are hepatită B. În plus, a fost ataşată şi fişa medicală aferentă.
Din cele spusă de reclamantă, toate informaţiile din acea scrisoare au ajuns la urechile tuturor angajaţilor şi studenţilor de la Academia de Poliţie. Femeia a pierdut sarcina la câteva zile după incident, pe fondul stresului, iar soţul ei, angajat în aceeaşi instituţie, şi-a dat demisia.
În februarie 2004, Liliana Radu a acţionat în instanţă clinica, Academia de Poliţie şi Ministerului Afacerilor Interne, solicitând compensaţii pentru încălcarea dreptului la respectarea vieţii private şi pentru prejudiciul material aferent însămânţării artificiale. Cinci luni mai târziu, magistraţii Judecătoriei Centru i-au respins cererea, sub motivul că divulgarea datelor medicale de către clinica de fertilitate a fost legală. La finele lui 2006, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea primei instanţe şi a admis acţiunea reclamantei. Clinica de fertilitate, Academia de Poliţie şi Ministerul Afacerilor Interne au fost obligate la plata prejudiciului moral în mărime de 20.000 lei, 15.000 lei şi respectiv 7.000 lei. Prejudiciul material a fost refuzat ca nefondat. Şi reclamanta, dar şi pârâţii au depus recurs.
Pe 10 mai 2007, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul depus de clinica de fertilitate şi a respins acţiunea reclamantei. Instanţa a reţinut că clinica era în drept să divulge datele despre starea sănătăţii femeii, deoarece angajatorul trebuia să stabilească legitimitatea concediului medical acordat.
Ultrior, magistraţii de la CEDO au stabilit că medicul din clinica de fertilizare n-avea dreptul să furnizeze informaţii cu caracter personal angajatorului, fără consimţământul reclamantei, stabilind astfel compensarea femeii cu 4.500 de euro pentru prejudiciul moral şi returnarea cheltuielilor efectuate anterior, în valoare de 1.440 de euro.