Havuzurile din Chişinău, lăsate baltă

Doar trei din cele 18 fântâni arteziene din gestiunea Primăriei Chişinău au fost puse în funcţiune, iar alte şase sunt în reparaţie. O soartă tristă au şi bazinele din proprietatea altor instituţii.

Un oraş plin de verdeaţă cândva şi cu fântâni arteziene la tot pasul, Chişinăul a fost desfigurat în ultimii ani de gherete, panouri publicitare şi blocuri din sticlă şi beton. Multe din vechile havuzuri nu s-au mai umplut cu apă de ani buni decât pe timp de ploaie. Este cazul bazinelor din faţa hotelului Naţional şi din faţa fostului cinematograf Iskra (Scânteia) din sectorul Botanica, care se ruinează pe zi ce trece odată cu cele două clădiri construite în perioada sovietică. Pe locul havuzului de lângă actualul hotel Jumbo a fost ridicat un centru comercial, iar al celui din Parcul La Izvor - o terasă.

Şi pe bulevardul Dacia, în faţa fostului magazin Mariţa au rămas doar nişte ţevi ruginite. „Am văzut un anunţ de vânzare a acestui spaţiu în care se menţionează că aici poate fi construit un nou local“, spune arhitectul Igor Sârbu. El regretă că autorităţile au lăsat baltă aceste zone de agrement. „În ţările dezvoltate fântânile sunt un punct de atracţie, la noi însă nu interesează pe nimeni faptul că, pe lângă aspectul frumos pe care-l oferă oraşului, acestea ar putea atrage turişti“, afirmă specialistul.

Pericol de electrocutare 

În această primăvară au fost puse în funcţiune trei din cele 14 fântâni arteziene gestionate de municipalitate. Pe moment lucrează havuzul din centrul Grădinii Publice „Ştefan cel Mare şi Sfânt“ şi cele două de la Memorialul „Feciorii Patriei“ din sectorul Râşcani, ne-a comunicat Eliferii Haruţa, şeful Asociaţiei de gospodărire a spaţiilor verzi.

Potrivit lui, până la finele lunii mai va fi pornit şi cel de-al doilea havuz din parcul central. De asemenea, sunt reparate fântânile de pe Aleea Gării, de la Catedrala Mitropolitană şi din Scuarul Teatrului Naţional de Operă şi Balet. Cele două havuzuri „cântătoare“ din faţa Operei, care au înghiţit 10 milioane de lei, au muţit şi au secat din motive de securitate. „Sistemele audio şi cele de lumini au fost instalate la suprafaţă şi există riscul ca micuţii care se joacă acolo în timpul verii să se electrocuteze. Instalaţiile urmează să fie scoase din apă şi transferate într-o încăpere alăturată“, a precizat funcţionarul.

Nu au bani de filtre 

În acelaşi timp, angajaţii de la Spaţii verzi se plâng că din bugetul municipal sunt alocate din ce în ce mai puţine fonduri pentru întreţinerea havuzurilor. Anul acesta au fost prevăzuţi circa un milion de lei, cu 500.000 de lei mai puţin decât în 2012. Din lipsă de bani, bazinele nu pot fi curăţate adecvat şi se înfundă cu alge şi nămol. „Orăşenii nu ar trebui lăsaţi să se bălăcească în ele. Oamenii aruncă gunoaie care murdăresc apa. Există filtre speciale care conţin substanţe chimice, dar sunt scumpe şi nu ne ni le putem permite“, afirmă Galina Leahu, şef-adjunct al asociaţiei.
Totodată, responsabilii de la Primărie nu ştiu numărul şi nu au grija havuzurilor pe care nu le gestionează – de la intrarea în spitale, universităţi, hoteluri sau săli de concert. 

În acest an, municipalitatea a alocat doar un milion de lei pentru întreţinerea havuzurilor.