Guvernul pregăteşte injecţii financiare în BEM
0Curtea Supremă de Justiţie a decis că Banca de Economii va reveni în proprietatea statului începând cu 27 noiembrie. Banca Naţională a Moldovei a intrat în proces de preluare a controlului asupra BEM şi retrocedarea a 56,13% din acţiuni.
CSJ a dat câştig de cauză unor acţionari minoritari. Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, a atenţionat asupra faptului că din cauza retorcedării BEM-ului prea târziu Guvernului, bugetul statului va avea de suferit enorm. Alexandru Fală, economist la Expert Grup, presupune că statul va trebuie să facă injecţii de miliarde de lei pentru a menţine BEM-ul pe linia de plutire. Totodată, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a anunţat că Banca de Economii a intrat sub administraţie specială, iar Banca Socială se află sub monitorizare. Guvernatorul BNM a îndemnat să nu se creeze panică în jurul situaţiei de la BEM şi în jurul sistemului bancar în general. „Banca de Economii şi Banca Socială funcţionează în regim normal şi au tot sprijinul autorităţilor. Am dispus verificarea activităţii Băncii de Economii din ultimul an”, a declarat Drăguţan.
Trei acţionari au cerut anularea hotărârii
Controlul asupra BEM a fost cedat în august 2013 băncii „Vneşeconombank” din Federaţia Rusă. Trei acţionari minoritari care deţin împreună 0,3% din capitalul BEM nu au fost de acord cu emisia suplimentară de de acţiuni prin care statul a cedat banca. Cei trei acţionari s-au adresat în judecată pe motiv că nu au fost înştiinţaţi despre convocarea adunării în cadrul căreia a fost decisă tranzacţia, respectiv nu au primit buletinul de vot. Aceşti trei acţionari au cerut anularea hotărârii adunării acţionarilor prin care a avut loc emisiunea de acţiuni în august 2013. De fapt, la acea adunare de acţionari au fost ignorate toate persoanele fizice, care deţin capital în BEM. Ca urmare acelor tranzacţii, milionarul Ilan Shor a fost propus să facă parte din Consiliul de Administraţie al Băncii de Economii.
Ilan Şor, preşedintele Consiliului de Administraţie BEM
Înainte de criza economică, 56% din acţiunile Băncii de Economii se aflau în proprietatea Guvernului. Banca se confrunta cu un management defectuos, ponderea de credite neperformante oferite de BEM era mai mare decât media creditelor oferite de toate băncile din republică. Investprivatbank a falimentat în 2009 din cauza unui management defectuos, oferirea creditelor neperformante în domeniul construcţiilor. Atunci, profitul băncii a început să se diminueze drastic. Către începutul anului 2013, pierderile BEM ajungeau la 300 de milioane de lei, iar creditele neperformante ajungeau la cifra de 1,35 de miliarde de lei. Guvernul, în frunte cu Iurie Leancă, a decis atunci, în scopul salvării situaţiei în jurul BEM, să reducă cota sa în capitalul BEM de la 56% la 33%. După această tranzacţie, Ilan Şor a devenit un important acţionar la BEM cu 33,7% din acţiuni. O parte din acţiuni Şor le-a vândut Vneşeconombank. După aceasta, Ilan Şor a devenit preşedintele Consiliului de Administraţie a băncii.
O decizie geopolitică a Rusiei
Un studiu realizat de Expert Grup relevă faptul că una dintre cauzele cedării Băncii de Economii a constituit preluarea băncii falimentare Investprivatbank în plină criză economică.
Alexandru Fală consideră că Guvernul va fi nevoit acum să injecteze sute de milioane de lei în BEM pentru a redresa situaţia din cadrul băncii. „Nu este exclus că va fi nevoie de anumite intervenţii de ordin financiar, anumite influxuri, injectări financiare. Nu ştiu suma, dar vor fi foarte mari”. În 2013, BEM-ul se confrunta cu grave probleme de ordin financiar şi avea nevoie de o majorare substanţială de capital. Potrivit expertului, Federaţia Rusă s-a folosit de această conjunctură pentru a prelua controlul asupra BEM-ului şi, într-o oarecare măsură, asupra sistemului bancar din Republica Moldova. „Este o decizie de ordin geopolitic, dacă vreţi. După embargo şi problema migranţilor, sectorul bancar este una dintre dimensiunile prin care Federaţia Rusă ar putea destabiliza situaţia din Republica Moldova. La moment, situaţie e foarte complicată, este vorba de miliarde de lei necesari pentru injecţii”, explică Fală.