Giganţii industriali din Transnistria spun că riscă falimentul fără piaţa Uniunii Europene. „Va fi o catastrofă”

Oamenii de afaceri care conduc cele mai mari companii industriale din stânga Nistrului sunt îngrijoraţi de faptul că vor pierde piaţa europeană şi susţin că situaţia financiară a întreprinderilor se va înrăutăţi considerabil. Şi conducerea celei mai mari întreprinderi, Fabrica de ciment din Râbniţa, spune că după investiţii de milioane şi primele produse livrate în UE, nu va putea să se descurce fără această piaţă.

Potrivit postului TV „Pervii Pridnestrovski”, producţia din industria uşoară ajunge în cea mai mare parte pe piaţa europeană, ceea ce asigură material 10 mii de familii, adică acum este decisă soarta. Astfel, agenţii economici susţin că din cauza anulării regimului comercial preferenţial cu UE din 1 ianuarie produsele din regiune vor fi necompetitive pe piaţa comunitară, deoarece vor fi impuşi să achite taxe vamale de 8%-18%. O altă problemă invocată de oamenii de afaceri este faptul că foarte multe întreprinderi deja au stabilit cu partenerii din UE volumele de mărfuri care urmează să fie livrate în anul viitor şi, corespunzător, au planificat activitatea de producţie. Prin urmare, dacă se va demonstra că nu este rentabilă cooperarea cu agenţii economici din UE din cauza anulării regimului comercial preferenţial, atunci pentru companiile din regiune va fi practic imposibil să găsească într-un termen atât de scurt o altă piaţă de desfacere. „În acelaşi timp, în condiţiile în care avem deja contracte încheiate şi acestea trebuie îndeplinite, atunci vom fi nevoiţi să o facem, deoarece în caz contrar vom plăti şi amenzi, adică pierderile ar putea fi şi mai mari”, susţine Aleksandr Kliucinikov, director adjunct al fabricii Odema.

Şi fabrica de textile „Vestra” exportă aproape toată producţia în UE. „Toţi suntem foarte îngrijoraţi. Din păcate, activitatea întreprinderii şi starea economico-financiară a acesteia depinde de deciziile politice”, susţine directorul-adjunct al companiei, Svetlana Karaban.

Sursa citată notează că, deşi o parte din agenţii economici din regiune ar fi dispuşi să continue livrările pe piaţa europeană chiar dacă vor trebui să achite taxele vamale, nu există siguranţa că autorităţile de la Chişinău le vor elibera certificatele Euro-1. În acest context, Svetlana Karaban se arată convinsă de faptul că dacă nu va putea obţine aceste certificate de la 1 ianuarie, atunci activitatea întreprinderii va fi stopată din cauza prăbuşirii volumului de producţie pe care nu va avea unde să o comercializeze avantajos. „Stoparea activităţii şi pierderea locurilor de muncă reprezintă o catastrofă pentru noi”, a mai spus directorul-adjunct al „Vestra”.

Lucrurile sunt grave şi în cazul celei mai mari întreprinderi din Transnistria - Fabrica de ciment de la Râbniţa - care planifica investiţii de 15-20 milioane de dolari şi au pătruns deja pe piaţa din România, trecând printr-un proces complicat de certificare şi creându-şi relaţiile comerciale care ar fi permis aceste investiţii precum şi dezvoltarea companiei. Directorul fabricii, Vitali Kalin, spune că „mizează pe înţelepciunea funcţionarilor europeni pentru ca să poată livra acele volume de produse stabilite anterior şi chiar pentru a majora exportul pe piaţa UE”. „Luând în consideraţie că la 1 ianuraie va apărea un obstacol atât de serios, nu vom putea să atingem acele rezultate pe care le-am planificat”, a precizat Kalin.  

Reprezentantul administraţiei ilegale de la Tiraspol, Dmtri Boltruşko, acuză autorităţile de la Chişinău că nu au reacţionat la tentativa de a discuta despre posibilitatea eliberării certificatelor de origine necesare exportului în UE pentru întreprinderile din Transnistria. „Dacă vom pleca de pe această piaţă, va fi o catastrofă pentru economie”, a menţionat „viceministrul economiei” din regiune.

Potrivit lui Boltruşko, puterea de la Tiraspol speră că încă va reuşi să-i convingă pe oficialii europeni să găsească pentru regiune un mecanism aparte care ar permite continuarea exportului preferenţial în UE. În acelaşti timp, el spune că piaţa rusă rămâne unica alternativă pentru agenţii economici din regiune, deşi şi această piaţă prevede taxe de 18% şi un cost al certificării ridicat. „Livrarea producţiei pe piaţa rusească este o plăcere foarte scumpă. De exemplu, pentru certificarea a 10 mii de produse se achită mai mult de 20 mii de dolari. Totuşi, acel centru de certificare deschis din punct de vedere juridic în Transnistria va fi dotat cât mai rapid pentru a funcţiona şi, astfel, întreprinderile vor exporta mai uşor pe piaţa estică”, a mai spus Dmtri Boltruşko.    

Puterea de la Tiraspol a prezentat în cadrul întrunirii din Germania datele care arată că peste 34% din mărfuri ajung pe piaţa europeană, ceea ce înseamnă că fiecare a trei rublă care ajunge în buget vine din UE. 

Amintim că Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru comerţ, a declarat, în cadrul vizitei de la Chişinău, că UE nu va mai prelungi termenul privind aplicarea prevederilor comerciale preferenţiale în Transnistria.