Elevii ruși învață din manualele de istorie că Republica Moldova e „teritoriu istoric rusesc”. Cum este prezentată România
0O analiză WatchDog dezvăluie că manualele de istorie din liceele rusești, scrise sub coordonarea consilierului lui Vladimir Putin, prezintă Republica Moldova ca teritoriu istoric rusesc, cu legitimitate redusă ca stat suveran. Nici România nu are o imagine prea bună.
Republica Moldova, „teritoriu istoric rusesc”
Potrivit analizei semnate de Artur Leșcu pentru WatchDog și citate de Radio Chișinău, elevii din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a din Rusia învață, din manuale oficiale de istorie, că Republica Moldova este „slab legitimată ca stat suveran” și „expusă influențelor externe ostile”.
Cărțile, redactate sub supravegherea directă a consilierului prezidențial Vladimir Medinski, propun o perspectivă geopolitică profund distorsionată asupra istoriei Moldovei, în care legitimitatea acesteia este pusă constant sub semnul întrebării, avertizează istoricul.
„Analiza fragmentelor din manualele de istorie utilizate în clasele a IX-a, a X-a și a XI-a în Federația Rusă relevă o abordare profund geopolitică, propagandistică și distorsionată a istoriei Republicii Moldova. Manualele rusești prezintă Moldova ca pe un teritoriu istoric rusesc, slab legitimat ca stat suveran și expus influențelor externe ostile, în contradicție cu realitățile istorice documentate și cu dreptul internațional”, se arată în analiza de la WatchDog
„Reîntregire istorică”, nu ocupație
În paginile acestor manuale, integrarea Basarabiei în Imperiul Țarist (1812) și în Uniunea Sovietică (1940) este prezentată drept un act de „reîntregire istorică”, în condiţiile în care Republica Moldova este considerată pământ rusesc. Evenimentele din vara anului 1940 sunt descrise ca „revenire în componența Rusiei”, evitându-se complet calificarea juridică de ocupație militară, în ciuda ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940.
Mai mult, formarea RSS Moldovenești este explicată ca rezultat al unirii Basarabiei cu Republica Autonomă Moldovenească, parte a RSS Ucrainene, accentuând ideea unei construcții artificiale, născute exclusiv din logica politico-administrativă a URSS.
Legitimarea separatismului
Manualele susțin că, în 1991, locuitorii din Găgăuzia și Transnistria ar fi votat pentru păstrarea Uniunii Sovietice, în contrast cu „refuzul” autorităților de la Chișinău.
Astfel, potrivit lui Artur Leșcu, formularea sprijină indirect narațiunea rusă despre legitimitatea proiectelor separatiste, subminează autoritatea guvernului moldovean şi omite intenţionat faptul esențial că referendumul din martie 1991 a fost organizat ilegal în aceste regiuni, fără recunoașterea oficială a RSS Moldovenești.
Europa, sursă de instabilitate
În aceeași cheie propagandistică, orientarea pro-europeană a Chișinăului este descrisă ca sursă a instabilității politice interne, fără a fi recunoscută ca un proiect de modernizare democratică.
Potrivit autorului studiului, această abordare pregătește tinerii ruși să accepte ideea unor viitoare conflicte sau chiar intervenții militare în fostele republici sovietice.
„Narațiunea istorică nu este niciodată neutră. E firesc ca lecțiile de istorie să sublinieze momente glorioase din trecut. E nefiresc însă când totul devine un instrument pentru justificarea acțiunilor politice și a pretențiilor teritoriale contemporane”, arată analiza WatchDog.
România, ținta aceleiași manipulări istorice
Raportul WatchDog arată că manualele rusești oferă o imagine negativă și României, prezentată drept promotoarea unei „campanii naționaliste de absorbție” a Moldovei.
Unirea din 1918 este calificată drept „ocupație”, fiind omis complet votul Sfatului Țării și contextul prăbușirii Imperiului Rus.
„În această logică, orice apropiere între Moldova și România este considerată ilegitimă și periculoasă. Această prezentare răspunde unei strategii narative menite să delimiteze identitar Moldova de România și să cultive percepția unei entități moldovenești separate, tradițional pro-ruse”, este concluzia istoricului.