După creşterea-record din 2013, vine recesiunea economică
0Experţii au prognoze sumbre pentru acest an. După un salt al PIB-ului de 8,9%, în 2014 economia Republicii Moldova ar putea stagna. Specialiştii dau vina pe reducerea producţiei agricole, criza din Ucraina şi riscul unor noi restricţii impuse de Rusia
Saltul economic spectaculos din anul 2013 se datorează atât recoltei bogate, cât şi unei conjuncturi interne favorabile, care este însă de scurtă durată, susţine Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup, la conferinţa de lansare a ediţiei nr. 10 a revistei economice MEGA..
„Dacă omitem componenta agricolă, constatăm că PIB-ul a crescut cu numai 4,4% - este un indicator respectabil, dar nu atât de bun ca 8,9%. Totodată, politica monetară relaxată şi deprecierea monedei naţionale au avut o contribuţie combinată de circa 1,0-1,5 puncte procentuale la creşterea PIB-ului. Astfel, «magia cifrelor» explică mai bine de jumătate din avansul PIB-ului din 2013, iar creşterea economică autentică sau structurală a fost de numai 3%“, afirmă economistul.
„Magia cifrelor“ şi rolul agriculturii
Adrian Lupuşor consideră că agricultura nu este un motor al creşterii economice şi mai are mult până a deveni. „Mai degrabă agricultura a devenit o piatră de moară la gâtul economiei moldoveneşti. Chiar dacă în ultimii ani investiţiile în sectorul agricol au crescut mai rapid ca media pe economie, ramura este într-o stare precară. De exemplu, doar 32% din gospodăriile agricole utilizează produse fitosanitare, 21% - fertilizanţi chimici şi doar 1,3% aplică fertilizanţi organici. Şi asta în condiţiile în care avem din abundenţă îngrăşăminte naturale“, a precizat economistul.
Potrivit lui Lupuşor, în 2014 nu ne putem aştepta la un avans semnificativ al PIB-ului. „Scenariul de bază este o prognoză similară cu cea a Băncii Mondiale - o creştere de 2,1%. În acelaşi timp, este probabil şi un scenariu pesimist, cu o creştere de doar 0,5%, dictat în special de situaţia din Ucraina, dar şi de riscul unor noi restricţii din partea Rusiei“, a adăugat expertul. Sancţiunile ar putea viza exportul de fructe, dar şi moldovenii aflaţi la muncă în Rusia.
Campania electorală, „bonus“ pentru economie
Cât despre alegerile parlamentare, Lupuşor consideră că acestea vor fi mai degrabă „un bonus“ pentru economie, datorită sporirii anticipate a salariilor în sectorul bugetar şi a plăţilor sociale.
Potrivit economistului Iurie Morcotîlo, a devenit deja o obişnuinţă ca într-un an electoral să crească intervenţia factorului politic în economie prin majorarea cheltuielilor sociale.
„Este posibilă repetarea parţială a situaţiei din 2009, când, în condiţiile unei crize economice, s-a recurs la mărirea deficitului bugetar până la 6,4% din PIB, doar pentru a asigura creşterea planificată a salariilor şi transferurilor sociale cu circa 20%“, a spus expertul. În opinia lui Morcotîlo, o majorare a cheltuielilor şi deficitului bugetar ar putea pune în pericol stabilitatea finanţelor publice. Pentru a reduce influenţa politicului, economistul recomandă o autonomie mai mare a Ministerului Finanţelor sau crearea unei instituţii independente, după modelul Consiliului Fiscal din România.
Experţii întrevăd noi riscuri pentru economie şi ca urmare a politicii monetare relaxate a Băncii Naţionale. „Dacă pe termen scurt deprecierea monedei naţionale a stimulat atât creşterea exporturilor, cât şi a consumului, pe termen lung costurile sunt mai mari decât beneficiile. Astfel, se scumpesc mărfurile de import, inclusiv alimentele şi resursele energetice. În plus, o mare parte din producţia moldovenească se bazează pe materia primă importată, a cărei scumpire erodează competitivitatea întreprinderilor autohtone“, a afirmat Adrian Lupuşor, directorul Expert-Grup.
Semnarea Acordurilor cu UE, o oportunitate
Pe de altă parte, expertul Denis Cenuşă susţine că în acest an apar şi o serie de oportunităţi, ca urmare a liberalizării regimului de vize de către UE, a iminentei semnări a Acordului de Asociere cu UE şi a dinamizării dialogului strategic dintre Moldova şi SUA. „Acest fapt urmează să consolideze încrederea investitorilor şi să asigure precondiţiile necesare pentru facilitarea reformelor instituţionale. Totuşi, efectele acestor acţiuni vor putea fi vizibile pe termen mediu şi lung“, a precizat Cenuşă.
„Opriţi jecmăneala oamenilor de afaceri“
Specialiştii cred însă că e puţin probabil să asistăm la un boom al investiţiilor străine. „Una dintre problemele de bază este protejarea drepturilor de proprietate. Fără asta nu putem spera la o creştere a investiţiilor“, a precizat Adrian Lupuşor.
În acelaşi timp, Victor Burunsus, consultant în domeniul climatului investiţional la Corporaţia Financiară Internaţională, susţine că ţara noastră nu este atractivă pentru investitori. „În primul rând, un investitor caută rentabilitate. Republica Moldova însă este o ţară mică şi cu o populaţie cu venituri mici. Când nu există piaţă, businessul are nevoie de susţinerea autorităţilor. Din păcate, dacă la nivel politic există sprijin, la nivelul funcţionarilor lipseşte. Să fie oprită jecmăneala oamenilor de afaceri. Or, niciun investitor nu e în stare să estimeze costurile cauzate de controalele efectuate de tot soiul de structuri de stat“, a constatat specialistul Corporaţiei Financiare Internaţionale.