Cum au votat românii din Cernăuţi la alegerile locale din Ucraina

Mai multe sate din regiunea Cernăuţi a Ucrainei, acolo unde populaţia majoritară este constituită din etnici români, vor fi conduse de români. Aceştia au câştigat alegerile locale desfăşurate pe 25 octombrie în Ucraina. Politologii spun că românii din regiune nu au un partid bazat pe principii etnice şi nici nu vor avea în lipsa banilor, dar şi a unei consolidări naţionale.

În satele cu populaţie majoritar românească din regiunea Cernăuţi, în mod tradiţional, sunt aleşi români, a confirmat ne confirmă Marin Gherman, politolog din Cernăuţi.

Un partid pe principii etnice

În regiunea Cernăuţi, nu există un partid al românilor bazat pe principii etnice. De aceea, românii s-au regăsit pe listele anumitor forţe politice, candidând pentru consiliile locale şi primării. La alegerile din acest an, mulţi români au candidat pe listele Partidului „Batkivşcina” al Iuliei Timoşenko, care potrivit rezultatelor prealabile acced în consiliul regional din Cernăuţi. Etnici români au mai participat la alegeri pe listele Partidului „Solidaritatea” şi „Naş Krai”, care s-a format pe rămăşiţele Partidului Regiunilor al lui Victor Ianukovici.

Crearea unui partid al românilor nu este posibilă deocamdată din mai multe cauze. În primul rând, există o problemă la nivel juridic. Legislaţia ucraineană nu prevede posibilitatea creării unor partide în baza principiilor etnice, dar nici nu le interzice în mod direct. Totuşi, există un anumit gol legislativ în acest sens. Chiar dacă există posibilitatea creării unor asemenea partide, mesajul etnic va fi mai curând unul muşamalizat. „Ar putea fi creat un partid al românilor care să pledeze pentru integrarea europeană, dar astfel de iniţiative nu au avut loc, mai ales din cauze financiare. Crearea şi funcţionarea reală a unui partid politic este un lucru costisitor în Ucraina”, ne spune Marin Gherman, politolog român din oraşul Cernăuţi.

„Alegeri temporare”

Miza în cadrul alegerilor locale din Ucraina nu a fost însă una mare, deoarece chiar preşedintele Poroşenko le-a declarat ca fiind „alegeri temporare”. Potrivit legislaţiei adoptate de reformatorii ucraineni, în 2017 va fi finalizată reforma descentralizării, care presupune remanieri teritoriale şi administrative. Acest lucru înseamnă că în 2017 vor avea loc alte alegeri locale pentru alte consilii. În unele sate româneşti, la funcţia de primar a candidat o singură persoană, deoarece candidaţii îşi dau seama că în doi ani va fi organizat un nou scrutin.

În oraşul Cernăuţi, primarul actual, Alexei Kaspruk, a acumulat potrivit exit-poll-urilor 30%. Pe locul doi s-a situat Valeri Mihailişin la doar 5% diferenţă. Mihailişin este un fost colaborator al partidului lui Ianukovici.

Alexei Kaspruk nu a demonstrat atitudini anti-româneşti, dar nici nu s-a afirmat ca un susţinător al românilor din Cernăuţi. „Referitor la domul Kaspruk, nu sunt şi nici nu au fost probleme în Cernăuţi. Nu au fost cazuri de atitudini şi declaraţii neprietenoase faţă de comunitatea românească. Cei care declară asemenea lucruri pot fi oponenţii lui Kaspruk. Acesta nu a promis nimic concret românilor înainte de alegeri şi nici nu s-a adresat anume românilor, dar nici nu a vorbit nimic de rău”, precizează pentru Adevărul Moldova politologul Marin Gherman. 

Autorităţile româneşti care au vizitat Cernăuţiul după evenimentele de pe Maidan, au descoperit o mai mare deschidere a factorilor de decizie din regiune pentru comunitatea românească.

Alegeri problematice

Alegerile locale din Ucraina nu au avut loc în toate regiunile Ucrainei. Una dintre excepţii este oraşul Mariupol, un oraş problematic din Donbas. Scrutinul nu s-a desfăşurat nici în Krasnoarmeisk. În aceste localităţi din regiunea Donbas nu au fost deschise secţiile electorale, deoarece în ziua alegerilor comisia electorală teritorială a aflat că buletinele de vot au fost tipărite de o tipografie privată care are legături cu Renat Ahmetov şi alţi oameni de afaceri. Comisia teritorială a adoptat decizia să nu desfăşoare alegerile. „Până Kievul a permis desfăşurarea alegerilor în aceste teritorii, buletinele n-au mai ajuns. Astfel, 37 de unităţi electorale au rămas închise. Cel mai probabil, alegerile locale din aceste regiuni se vor desfăşura pe 15 noiembrie, atunci când va avea loc al doilea tur de scrutin”, transmite presa ucraineană.

De asemenea, alegerile s-au desfăşurat cu încălcări în oraşul Zatoka, din regiunea Odesa. În ajun, circa 350 de persoane au fost domiciliate oficial în localitate. Unora din aceste persoane nu li s-a permis să voteze. Cu toate acestea, alegerile nu au mai avut loc.

Partidul lui Ianukovici, pe poziţii

În celelalte localităţi din Ucraina, alegerile s-au desfăşurat în mod normal. Reprezentanţii OSCE, dar şi alţi observatori internaţionali au recunoscut că au înregistrat diverse fraude şi încălcări.

În vestul Ucrainei, reprezentanţii partidelor de la putere au acumulat cele mai multe voturi în consiliile locale. Este vorba despre partidul Blocul lui Poroşenko şi formaţiunile care prietenesc cu acesta, dar şi partidul „Naş Krai”, condus de foşti membri ai Partidului Regiunilor al lui Victor Ianukovici. Reprezentanţii „Naş Krai” au declarat că sunt loiali faţă de liderii Euromaidanului şi au luat voturi în vestul şi centrul Ucrainei. „Surprizele pot avea loc în oraşele mari unde va avea loc al doilea tur de scrutin pentru postul de primar”, comentează Gherman.

50% din populaţia Ucrainei a participat la alegerile locale din acest an, ceea ce constituie un indice scăzut.

Potrivit legislaţiei ucrainene, în oraşele care au peste 90.000 de alegători, se va desfăşura cel de-al doilea tur al alegerilor locale dacă nici unul dintre candidaţi nu a acumulat 50% plus unu de voturi.