Cum arată reforma administrației locale din R. Moldova: numărul raioanelor va fi redus de peste trei ori

R. Moldova ar putea avea doar zece raioane în loc de 32 existente în prezent, potrivit conceptului de reformă a administrației publice locale prezentat miercuri de Guvern. Proiectul, însă este criticat dur de unii edili care susțin că schimbările vor duce la subordonarea politică a localităților.

Potrivit lui Alexei Buzu, secretarul general al Cancelariei de Stat de la Chișinău, reducerea numărului de raioane de la 32 la zece are scopul de a accelera dezvoltarea acestora, noile structuri urmând să gestioneze proiecte majore, precum drumuri regionale, spitale sau managementul deșeurilor.

Municipiul Taraclia

Nu se cunoaște, deocamdată, lista raioanelor care vor rămâne. Cert este că raionul Taraclia va fi transformat în municipiu pe fondul în care aproape 66% dintre locuitori sunt bulgari.

Între timp, responsabilii Guvernului de la Chișinău îndeamnă localitățile să se unească voluntar, triplând suma pentru investiții în infrastructură oferită celor care fac acest pas. Aceasta va ajunge la 3.000 de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 758 de lei românești per locuitor.

„În rezultatul reformei, după alegerile locale generale din 2027, în Republica Moldova nu vom avea nicio primărie care să administreze treburi publice pentru mai puțin de 3.000 de locuitori”, a explicat Alexei Buzu.

De asemenea, primăriile vor trebui să aibă cel puțin 3.000 de locuitori. Reprezentanții Executivului susțin că, prin crearea unor administrații publice locale mai mari, comunitățile vor putea oferi servicii mai bune, vor avea capacitatea și specialiștii necesari pentru accesarea fondurilor externe, precum și pentru realizarea proiectelor mari.

„Pentru a îmbunătăți accesul cetățenilor la servicii, în clădirile fostelor primării vor putea fi deschise CUPS-uri, iar prin ghișeul unic vor putea fi oferite peste 600 de servicii publice, inclusiv în format digital. Reforma urmărește astfel reducerea birocrației, a drumurilor inutile și a costurilor de timp pentru cetățeni. Satul rămâne, iar identitatea locală se păstrează. Denumirea localităților, comunitățile și tradițiile nu dispar. Localnicii vor avea în continuare o legătură directă cu administrația, prin reprezentantul primarului în localitate, astfel încât nevoile fiecărei comunități să fie auzite și luate în considerare”, a dat asigurări Alexei Buzu.

Scăderea populației țării vecine

Oficialul a mai menționat că, în ultimele luni, a avut discuții cu peste 4.500 de aleși locali din toată țara sa, iar conceptul reformei a fost elaborat în urma acestora. La baza inițiativei stă și scăderea populației. Mai exact, din 2014 până în 2024, a scăzut la nivel național cu aproape 390.000 de locuitori, iar în cazul primăriilor mici, mai exact cele cu mai puțin de 3.000 de locuitori, scăderea a fost de aproximativ 472.000 de persoane.

„Dacă la nivelul țării numărul de locuitori s-a redus cu 13,9%, la nivelul primăriilor mici, sub 3.000 de locuitori, populația a scăzut cu 32%”, a detaliat secretarul general al Cancelariei de Stat de la Chișinău.

Reforma, aflată în etapa consultărilor, este criticată de directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, susținând că aceasta va determina o putere locală subordonată politic, precum și va lăsa satele fără viitor.  

„Dacă reforma nu este atent calibrată, există riscul ca inițiativele locale să fie descurajate, iar oamenii din mediul rural să fie împinși spre orașe sau chiar spre emigrare”, a afirmat acesta.

Reformă necesară

Potrivit datelor făcute publice de Executiv, peste 87% dintre primăriile din Republica Moldova au mai puțin de 3.000 de locuitori, cheltuind aproape 30% din buget pentru costuri administrative. Totodată, acestea modernizează mult mai greu localitățile față de structurile mai mari, având carențe semnificative în ceea privește infrastructura și serviciile publice. Prin urmare, 34% dintre locuințe nu au acces la apă și canalizare, iar mai mult de jumătate dintre ele fiind în localitățile mici.

„În aceste condiții, reforma nu este doar necesară, ci este demult întârziată, iar orice argument legat de faptul că trebuie să așteptăm după mine, personal, reprezintă o lipsă de respect față de aleșii locali, dar mai ales față de cetățenii care, în 2026, nu au acces la apă și canalizare”, a conchis Alexei Buzu.