CNI, o instituţie ineficientă şi plină de dezavantaje

La doi ani de la înfiinţare, Comisia Naţională de Integritate (CNI) continuă să activeze într-un cadru legal defectuos, cu un număr insuficient de funcţionari şi cu deficit la buget. Din această cauză averile demnitarilor rămân, în mare parte, neverificate. Acestea sunt concluziile la care au ajuns experţii Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT) în cadrul studiului „CNI la doi ani de activitate: aşteptări şi realizări”.

Ideea unui organ care ar controla averea, conflictele de interese şi incompatibilităţile demnitarilor are avantaje de netăgăduit, scrie în raport.

2012, un an „mort” pentru verificarea averii demnitarilor

Astfel, una din constatările menţionate în studiu este că CNI, deşi a fost înfiinţat în 2012, şi-a început activitatea abia peste un an, fiindu-i alocat un buget destul de modest. Aceasta a dus la o compromitere a procesului de control a patrimoniului declarat de către funcţionarii publici în anul 2012.

La sfârşitul anului 2013, în cadrul CNI activau doar 12 funcţionari din 21, câţi erau necesari. Un calcul arată că, din 110 mii de declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi depuse de demnitari, aproape 14 mii de cereri îi revin unui angajat pentru verificare. Respectiv, randamentul este mic, deoarece anul trecut au fost examinate doar trei mii de declaraţii, ceea ce constituie 3 % din total. Numărul controalelor a fost şi mai mic. „Am fost naivi să credem că, din momentul creării CNI, toate declaraţiile vor fi controlate şi verificate”, a menţionat autoarea raportului, Mariana Calughin.

„Deşi s-a lucrat intens asupra statutului CNI, cu părere de rău are multe deficienţe. Instituţia a fost înfiinţată şi cu un cadru legal lacunar şi ambiguu. Conceptele cu care se operează sunt foarte confuze. În capitolul patru al legii e vorba de controlul veniturilor şi proprietăţii, iar printre atribuţii e vorba de controlul declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietăţi. Lucruri foarte diferite. Pentru că, în primul caz Comisia este în drept să evalueze şi să facă anumite investigaţii referitor la întreg patrimoniul vreunui demnitar, iar în al doilea caz - nu poate să se limiteze decât la controlul acestor declaraţii. Cu cât noţiunile sunt mai clare, cu atât autoritatea este mai eficientă în lucru”, a opinat Calughin.

Urmărirea finalităţii, ineficientă

O altă lacună ce ţine de activitatea CNI este neclaritatea competenţelor. Potrivit legii, politicienii trebuie să anunţe CNI despre situaţiile de conflict de interese în care se află. „Şi atunci, ce va face CNI cu acest anunţ? Va soluţiona aceste conflicte de interese sau se va reduce la faptul că aceste persoane doar anunţă situaţiile. La fel, nu există un termen exact de control, ceea ce face ca, în opinia noastră, Comisia să fie tentată să tergiverseze controlul”, a conchis experta.

Potrivit studiului, CNI nu poate urmări finalitatea dosarelor, deoarece este izolată de rezultatul produsului activităţii sale. „S-au mai păstrat anumite competenţe ce ţin de verificarea averii funcţionarilor Curţii Supreme de Justiţie, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne, Centrului Naţional Anticorupţie şi Serviciului de Informaţie şi Securitate. În aceste situaţii, CNI nu poate să urmărească foarte bine mai multe categorii de funcţionari, ceea ce atestă o ineficienţă în urmărirea finalităţii”, a declarat Calughin.

Doar două dosare penale

Îngrijorător este faptul că doar două dosare deschise pentru fals în declaraţii au fost examinate sub aspect penal şi expediate instanţelor judecătoreşti. În ceea ce priveşte procesele contravenţionale, agenţii constatatori au întocmit 352 de procese-verbale pentru nedepunerea declaraţiilor în termenii stabiliţi de lege. În rezultatul examinării, în bugetul statului a fost încasată suma de circa 312.000 lei.

„În România, CNI este o instituţie unipersonală, unde întreg accentul este pus pe independenţa inspectorilor de integritate. Aceştia sunt responsabili de dosarele pe care le au şi nu pot fi influenţaţi de director sau altă persoană. Recomandăm să fie implementat şi la noi acest lucru”, a subliniat experta.

Lacunele nu sunt o problemă

Cu toate neajunsurile identificate de către experţi, preşedintele CNI, fostul procuror Anatolie Donciu, care a fost subiectul unui scandal de proporţii în 2013, deoarece nu şi-a declarat el însuşi averea, nu s-a arătat afectat de aceste concluzii. Dimpotrivă, a încercat să se apere.

„Cel mai mare succes al Comisiei este că a reuşit să sensibilizeze demnitarii să-şi declare veniturile şi proprietăţile. De asemenea, am identificat imperfecţiunile legislaţiei şi necesităţile Comisiei, care ne-au obstrucţionat activitatea. Şi noi am depistat erori, în completarea formularelor. Eu mă bucur că toate aceste neajunsuri nu le criticăm, dar le identificăm pentru a fi evitate pe viitor, ca lucrurile să fie transparente”, a declarat Donciu.

CNI se autosesizează rar

Pe parcursul anului 2013, CNI a înregistrat 225 de dosare, dintre care doar 79 (35%) ca urmare a autosesizării din oficiu. Din totalul materialelor înregistrate, 39 de dosare au fost clasate, CNI invocând cadrul legal defectuos sau lipsa competenţei în examinarea cazurilor.