Chişinăul, singurul oraş din Europa fără un plan de mediu aprobat
0Municipiul Chişinău are restanţe serioase la capitolul acte normative de reglementare a problemelor de mediu, crede Vladimir Garaba, preşedintele Mişcării Ecologice Urbane, transmite IPN.
Ecologistul a declarat că oraşul Chişinău este, practic, singurul oraş din Europa care nu are un plan de mediu aprobat. Potrivit lui Garaba, există doar două documente strategice cum ar fi Planul urbanistic general, care a fost adoptat în 2007 şi Programul municipal de gestionare a deşeurilor. „Ambele documente sunt învechite şi necesită elaborarea versiunilor noi. Ne vom adresa cu solicitare Consiliului municipal pentru a revizui documentele existente cu schimbări radicale”, a menţionat Garaba.
„Primăria mai are elaborate câteva documente. Printre ele este Strategia de securitate ecologică, un document specific, legat de calamităţile naturale, dar acest document nu a trezit interesul nici atunci când fost elaborat”, nici acum, a spus Vladimir Garaba.
„Un alt proiect de document este Dezvoltarea transportului urban, care stă de patru ani în sertarele funcţionarilor publici. Evaluarea impactului acestui document nu a fost făcută. Nu ştiu care este soarta lui de mai departe, dar el este foarte necesar oraşului în contextul problemelor acute de protecţie a aerului atmosferic în oraşul Chişinău”, a afirmat preşedintele Mişcării Ecologiste Urbane.
O altă restanţă o constituie Planul local de mediu, elaborat în 2004 şi avizat de ministerul de profil, dar administraţia municipiului nu l-a adoptat. Acesta este învechit totalmente şi trebuie elaborat altul nou. Aceeaşi soartă a avut-o Planul municipal privind sănătatea în relaţie cu mediul. Acest plan strategic a fost elaborat de Centrul de Sănătate Publică, dar s-a oprit în structurile municipale.
Ce documente trebuie elaborate cât mai curând
„Am analizat situaţia, am comparat ce se face în oraşele europene, toate tendinţele de protecţie a mediului în lume şi am constatat că în viitorul apropiat trebuie elaborate următoarele documente: Planul local de mediu, care sper că va fi elaborat în 2016, Strategia de gestionare a spaţiilor verzi, Actualizarea Planului de gestionare a deşeurilor, Planul de adaptare la schimbările climatice, care este o necesitate stringentă, Planul de siguranţă a apei pentru asigurare unei calităţi înalte a apei potabile, Programul de protecţie a râului Bîc şi Planul de acţiuni mediul şi sănătatea în relaţie cu transportul”, a subliniat Garaba.
Potrivit lui, aceste documente pot fi elaborate, pentru aceasta existând şi fondurile necesare. „Finanţatori precum PNUD, BERD, Fondul Ecologic Naţional şi Municipal sunt gata să aloce mijloace pentru asemenea documente. Trebuie să existe dorinţă din partea autorităţilor. De asemenea, ONG-urile ar putea participa la constituirea unui consiliu care ar monitoriza procesul de elaborare şi implementare a actelor normative”, a declarat preşedintele Mişcării Ecologiste Urbane.