Ce prevede norma contestată de Veaceslav Ioniţă

Criticând Guvernul pentru pachetul de legi asupra căruia şi-a angajat răspunderea în faţa Guvernului, preşedintele Comisiei Economie, Buget şi Finanţe a exemplificat printr-un proiect privind gajarea bunurilor.

Veaceslav Ioniţă s-a referit la alineatul 6, articolul 102 din Titlul III al Codului Fiscal, care a fost completat cu următoarea frază: „Dacă, după vânzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vânzare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vânzare a bunurilor gajate“.

Potrivit lui, această normă este una contradictorie şi va permite agenţilor economici să efectueze operaţiuni fără a fi calculat şi achitat TVA la buget. „Prin urmare, vor fi puse în funcţiune anumite scheme frauduloase de delapidare a bugetului de stat“, a notat deputatul în scrisoarea adresată lui Igor Corman şi Nicolae Timofti.

De exemplu, un contribuabil depune gaj un imobil la o bancă pentru obţinerea unui credit pe care nu-l poate ulterior achita. La rândul ei, banca poate vinde obiectul respectiv unui alt contribuabil, fără a fi achitată taxa pe valoare adăugată şi emisă factură fiscală, cu dreptul la trecere în cont a TVA de către cel care a cumpărat imobilul.

Preşedintele Comisiei Economie a atenţionat că de această schemă legală se vor folosi întreprinderile mari care au legături strânse cu băncile comerciale, care vor face operaţiuni fictive de transmitere a imobilelor, şi că vor fi create firme-fantomă pentru aceste scopuri de evaziune fiscală, într-un final fiind prejudiciat bugetul de stat cu sume enorme.

În interesul instituţiilor financiare

Pe de altă parte, Guvernul a argumentat necesitatea acestor modificări prin „lipsa unui mecanism real pentru cumpărător de a obţine trecerea în cont a TVA aferentă cumpărării bunului gajat în cadrul executării silite, atunci când debitorul nu eliberează factura fiscală“ şi prin „riscul tranzacţiilor frauduloase cu bunurile gajate, în urma abolirii pedepsei penale pentru înstrăinarea gajului fără acordului creditorului“.

Executivul mai invocă în nota de argumentare a proiectului că multe din prevederile Legii cu privire la gaj „sunt depăşite de timp şi sunt de natură să împiedice utilizarea pe scară largă a garanţiilor reale mobiliare şi, ca efect, accesul la credite“.

Specialiştii afirmă că modificările la legislaţia cu privire la gaj sunt destul de îndrăzneţe, dar par a fi făcute în interesul instituţiilor financiare (bănci, companii de leasing etc.).