Banii Republicii Moldova, îngropaţi în ruine nefolositoare

Autorităţile publice centrale au pierdut milioane de lei din bani publici investind în construcţii care nu au fost finalizate, transferurile raportate sunt cu mult mai mici decât suma cheltuită în realitate şi nu există o evidenţă contabilă privind cea mai mare parte a sumelor alocate întreprinderilor de stat, constată auditorii Curţii de Conturi din Republica Moldova.

Curtea de Conturi (CCRM) a prezentat raportul ce vizează investiţiile capitale gestionate de 20 de autorităţi publice centrale. Cheltuielile capitale publice ale Republicii Moldova au crescut de la 4,8% din PIB sau 3,5 miliarde de lei în 2011 la 7,8% din PIB sau 8,7 miliarde de lei în 2014.  Experţii Curţii susţin că autorităţile publice centrale nu elaborează planuri investiţionale eficiente, nu valorifică imobilele moştenite din perioada sovietică şi construiesc altele noi care nu sunt finalizate, iar sumele investite iniţial sunt astfel pierdute sau se alocă mai mulţi bani pentru a le finaliza decât era prevăzut. Raportul mai denotă că Ministerul Finanţelor alocă bani pentru construcţii capitale, dar nu monitorizează şi nici nu verifică dacă sumele au fost utilizate corect şi eficient. 

Construcţii în paragină

De exemplu, Ministerul Culturii are înregistrate 11 construcţii nefinalizate, iniţiate în perioada 2005-2012 cu o valoare totală a investiţiilor de 212,3 milioane de lei, iar pentru ca lucrările de construcţii să fie duse până la capăt sunt necesare încă 117,7 milioane de lei. Unele din aceste obiecte nu mai sunt finanţate încă din 2009. Şi Ministerul Educaţiei deţine 25 de clădiri a căror construcţie a demarat în 1998-1992, suma investiţiilor planificate fiind de 51,4 milioane de lei. Ministerul avea înregistrat la începutul acestui an 13 obiecte investiţionale nefinalizate pentru care a fost planificată alocarea sumei de 396,9 milioane de lei. Totuşi, în perioada 2009-2014 pentru aceste construcţii a fost acordată suma de 38,1 milioane de lei. 

Judecătorii reparate pentru a fi lichidate

CCRM a atras atenţia şi asupra deciziilor Ministerului Justiţiei privind lichidarea şi comasarea a 29 de judecătorii. Astfel, 22 de instanţe judecătoreşti care vor fi lichidate începând cu 2019 au beneficiat de reparaţii în valoare de 61,6 milioane de lei în perioada 2011-2014. Curtea de Conturi a mai depistat că suma raportată privind cheltuielile ce ţin de investiţiile capitale este departe de cea care este în realitate. Astfel, în timp ce instituţiile de stat susţin că au investit în 2011-2014 circa 15,4 miliarde de lei, cheltuielile reale sunt de circa 8,6 miliarde de lei sau cu 56,2%. De asemenea, autorităţile publice susţin că au alocat bani pentru investiţii capitale întreprinderilor de stat în valoare de 3,3 miliarde de lei, iar în dările de seamă privind patrimoniul public suma este de peste 10,1 miliarde de lei, adică pentru 93% din această sumă nu există o evidenţă contabilă.

Finanţele şi reforma

Reprezentanţii instituţiilor vizate au recunoscut problemele identificate de Curtea de Conturi, precizând că există anumite impedimente de sistem, nu sunt surse pentru a finaliza aceste investiţii sau le-au moştenit de la conducerea precedentă. Şeful Direcţiei finanţele economiei naţionale şi chletuieli capitale a Ministerului Finanţelor, Viorel Pană a declarat că a fost elaborat un ghid care include toate etapele de gestionare a investiţiilor. „Sunt cazuri când fără avizul Guvernului apar unele proiecte deja în Parlament, cum ar fi, de exemplu, construcţia unei şcoli în Ialoveni despre care Ministerul Educaţiei a spus că nu este una necesară”, a menţionat reprezentantul Ministerului Finanţelor. 

Viorel Pană a mai spus că legislaţia va fi schimbată şi cu suportul Băncii Mondiale vor fi întreprinse acele măsuri în baza recomandărilor Curţii care va îmbunătăţi managementul investiţiilor publice.