Avocatul Poporului, speranţa moldovenilor
0Moldovenii se confruntă cu diverse probleme care au la bază un sistem de justiţie corupt. În speranţa de a fi ajutaţi, oamenii se adresează oficiului Avocatului Poporului. În cadrul acestuia, de la începutul anului 2015, cele mai frecvente motive de adresare au fost legate de încălcări ale accesului liber la justiţie, dreptului la securitatea personală, dreptului la asistenţă socială şi medicală.
Mihail Cotorobai a fost numit în funcţia de Avocat al Poporului la 3 aprilie 2015. În cadrul unui interviu pentru Adevărul Moldova, acesta a vorbit despre cererile depuse de moldoveni la instituţia pe care o conduce, explicându-ne în special motivele nemulţumirilor deţinuţilor din ţară.
Problema nr. 1: corupţia în sistemul judiciar
Potrivit legislaţiei Republicii Moldova, Avocatul Poporului (AP) asigură respectarea libertăţilor şi drepturilor omului şi le apără prin diferite pârghii. „Cu părere de rău, trebuie să constatăm că poporul Republicii Moldova are multe probleme. Acestea apar, în primul rând, de la nivelul de corupţie care există în ţară. Corupţia este cea mai semnificativă încălcare a drepturilor omului, fiindcă acest flagel atacă situaţia economică în general şi a persoanelor în parte. De când sunt în această funcţie, cele mai multe adresări către instituţia Avocatului Poporului ţin de accesul la justiţie. În 2014 am avut 265 de adresări pe acest subiect. Oamenii se plâng, în special, pe tergiversarea examinării cauzelor, îşi exprimă dezacordul cu decizia pronunţată, se plâng deseori de inexistenţa unui proces echitabil la examinarea cauzelor, asistenţa juridică necalitativă în procesul de examinare. Tare des oamenii se adresează cu problema neexecutării hotărârilor judecătoreşti. După cum constatăm, tot sistemul judiciar este atins. Aceste cazuri predomină şi în anul 2015”, ne-a spus Mihail Cotorobai.
Problema nr. 2: încălcarea dreptului la securitatea personală
Cotorobai a precizat, de asemenea, că oamenii se plâng pe încălcarea dreptului la securitatea şi demnitatea personală. Astfel, în anul 2014 au fost înregistrate 190 de cereri, majoritatea fiind semnate de către deţinuţi. „Este vorba despre relele tratamente în societate, în locurile de detenţie din penitenciare, în spitalele psihiatrice, în comisariatele de poliţie”, a afirmat ombudsmanul. Acesta subliniază că tortura este încă un subiect care se găseşte în plângerile depuse la Oficiul Avocatului Poporului. „O parte dintre deţinuţi se plâng pe condiţiile de hrană - fie nu sunt hrăniţi cum trebuie, fie nu sunt hrăniţi la timp. Din penitenciar mai primim şi plângeri de ordin social, când se întâmplă să le fie întreruptă plata pensiei”, a precizat Avocatul Poporului.
Problema nr. 3: încălcarea dreptului la asistenţa socială
„Oamenii se plâng de indemnizaţiile sociale destul de mici care nu acoperă nici minimul de existenţă. Unii sunt nemulţumiţi de modalitatea de acordare a ajutorului în sezonul de încălzire a anului, iar alţii - de modalitatea de calculare şi stabilire a pensiilor”, precizează Cotorobai. Conform datelor Oficiului AP, în anul 2014 au fost înregistrate 154 de cereri privind încălcarea dreptului la asistenţa socială.
Problema nr. 4: încălcarea dreptului la ocrotirea sănătăţii
Numărul plângerilor privind încălcarea dreptului la ocrotirea sănătăţii este mai mic comparativ cu celelalte probleme. Avocatul Poporului spune că oamenii vor ca asistenţa medicală să fie mai calitativă şi acuză profesioniştii din sistemul medical de comiterea erorilor medicale.
Chişinăuienii, cei mai nemulţumiţi
În afară de oficiul central din Chişinău, AP are trei reprezentanţe în Cahul, Comrat şi localitatea Varniţa din raionul Anenii Noi. Anterior, a existat o reprezentanţă şi la Bălţi, dar Mihail Cotorobai speră că aceasta îşi va relua activitatea din 2016.
În perioada 1 ianuarie-10 noiembrie 2015 în oficiul Avocatul Poporului au fost înregistrate 813 cereri, dintre care 739 la Chişinău. Dacă vorbim de audienţă, cifrele sunt mai mari. Astfel, angajaţii oficiului AP cu reprezentanţele din teritoriu au primit în audienţă 2.244 de cetăţeni, dintre care 945 la Chişinău, 820 la Comrat, 344 la Cahul şi 135 la Varniţa.
În ultimii şapte ani, cele mai multe petiţii au fost depuse în anul 2009 – peste 1.800, iar cele mai multe audienţe au fost înregistrate în anul 2013 - 2.880.
Caz ajuns în atenţia ombudsmanului
Mihail Cotorobai ne-a relatat un caz când unui locuitor al satului Crihana Veche, raionul Cahul, i s-a refuzat eliberarea paşaportului biometric din simplul motiv că nu avea un document pe care o altă instituţie de stat trebuia să i-l perfecteze. Astfel, când acesta s-a prezentat la Secţia de evidenţă şi documentare a populaţiei din oraşul Cahul pentru a obţine paşaportul, angajaţii i-au solicitat prezentarea confirmării de la Serviciul Tehnologiilor Informaţionale a MAI, precum că acesta nu este în căutare internaţională. Cererea s-a bazat pe faptul că în anul 2012 acesta ar fi figurat într-un dosar penal. Când s-a adresat către Serviciul în cauză a MAI, pentru obţinerea confirmării necesare, angajaţii au refuzat să îi elibereze orice informaţie, precum şi să îi accepte cererea scrisă spre examinare.
Cetăţenii Republicii Moldova care se află peste hotarele ţării, de asemenea, au dreptul să se adreseze oficiului Avocatului Poporului, dacă le sunt încălcate drepturile şi libertăţile omului.