Lukaşenko amnistiază 4.500 de condamnaţi, dar nu include şi deţinuţi politic
0Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a semnat joi un decret de amnistie, în baza căruia pedepsele a 4.500 de deținuți sunt comutate sau reduse.
Decretul de amnistie nu include însă şi deţinuţi politic care au participat la protestele antiguvernamentale în masă din 2020, potrivit ziarului Naşa Niva, citat de EFE.
Agenţia oficială BELTA a relatat că 1.600 de deţinuţi vor fi puşi în libertate după comutarea sentinţelor şi în cazul a 4.000 de condamnaţi pedepsele vor fi reduse cu un an, explicând totodată că prevederile decretului de amnistie nu se aplică persoanelor condamnate pentru "crime teroriste sau extremiste", scrie Agerpres.
Ales Bialiaţki, distins cu Premiul Nobel pentru Pace, rămâne în închisoare
Practic, nu-i vizează și pe condamnaţii pentru protestele care au avut loc după alegerile prezidenţiale din 2020, considerate frauduloase de opoziţie şi de Occident şi la care Lukaşenko a fost reales cu peste 80% din voturi, conform Comisiei Electorale Centrale.
Potrivit centrului pentru drepturile omului Viasna (primăvară), al cărui fondator, Ales Bialiaţki, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace în 2022 şi se află încarcerat, până în prezent au fost înregistraţi 1.441 de deţinuţi politici în Belarus, inclusiv lideri ai opoziţiei, precum Viktor Babariko şi Maria Kolesnikova, mai arată Agerpres.
Mii de cetățeni din Belarus sunt acum în exil. Printre ei se numără și lidera opoziţiei şi contracandidata lui Lukaşenko în scrutinul prezidenţial din 2020, Svetlana Tihanovskaia.
Amintim că opozanta belarusă aflată în exil Svetlana Tihanovskaia a denunţat recent „ocupaţia militară de facto" a ţării sale de către Rusia şi a îndemnat Uniunea Europeană să-şi menţină presiunea asupra regimului lui Aleksandr Lukaşenko.
În luna octombrie a acestui an, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a transmis că „a fost introdus un regim de pericol terorist ridicat”, din pricina tensiunilor de la frontiere.
Președintele belarus a legat hotărârea de ordinul de desfășurare a forțelor belaruse alături de armata rusă, la frontiera de sud cu Ucraina. Fiind aliată cu Rusia și având frontiere cu cea din urmă, cu Ucraina dar și cu alte țări membre NATO, Belarusul a permis Rusiei să îi folosească teritoriul pentru lansarea invaziei în Ucraina, în 24 februarie.