Victimele politicii unicului copil din China: tinerii fără identitate

Politica unicului copil impusă în China, deşi a fost lăudată de mulţi pentru că reuşeşte să reducă rata de creştere a populaţiei, a fost intens criticată pentru influenţarea creşterii numărului de avorturi forţate. Există totuşi o categorie restrânsă a familiilor care au decis să păstreze cel de-al doilea copil, în ciuda amenzilor uriaşe şi a intimidărilor puternice. Însă acei copii sunt victime fără dreptul la o identitate.

Li Xue, o tânără de 20 de ani, este dedicată învăţării, însă nu a petrecut nicio zi din viaţa ei la şcoală. Singura cale prin care a putut învăţa a fost prin intermediul surorii ei mai mari, folosindu-i cardul de la bibliotecă pentru a obţine cărţi şi rugând-o să o instruiască în timpul liber.

Fiind al doilea copil, nu a putut avea acees la educaţie şi nici la sistemul naţional de sănătate, spre deosebire de toţi ceilalţi copii singuri la părinţi. Dar nu a spus niciodată că ar fi invidioasă pe sora ei, ci, dimpotrivă, a zis în faţa jurnaliştilor postului de televiziune CNN că este recunoscătoare pentru ajutorul primit.

„Mă tot întreba de ce nu se poate duce la şcoală aşa cum o fac prietenii ei, iar eu nu ştiam cum să-i răspund altcumva decât repetându-i că este cel de-al doilea copil”, a spus mama celor două fete, Bai Xiulung.

Femeia a avut cea de-a doua sarcină în 1993, fiind un eveniment neplanificat. Însă a decis să păstreze copilul deoarece are un handicap la unul dintre picioare şi voia să fie îngrijită atunci când va îmbătrâni. Însă politicile dure ale Chinei impun amenzi usturătoare pentru familiile care încalcă regula unicului copil. Părinţii lui Li nu aveau nici pe departe posibilitatea să plătească cei 5.000 de yuani (peste 600 de euro) necesari pentru a întocmi actele de identitate.

Agenţia de ştiri Xinhua transmitea în august că autorităţile chineze dezbăteau posibilitatea de a relaxa politica unicului copil în cazul familiilor ai căror părinţi au fost la rândul lor singurul copil. În prezent, cuplurile care îndeplinesc acest criteriu au avea dreptul la doi copii, iar oficialii au în vedere actualizarea politicii după 2015.

Cu toate acestea, chiar dacă restricţiile ar putea fi modificate pe viitor, este puţin probabil să fie îmbunătăţite condiţiile în care trăiesc Li şi ceilalţi copii asemenea ei.

Lupta imposibilă cu aparatul de stat chinez

Familia ei a făcut eforturi neobosite pentru a-i obţine actele de identitate, considerând că Li are dreptul să le primească, aşa cum are dreptul la o viaţă normală precum ceilalţi oameni din jurul ei. Au trimis petiţii către autorităţile locale şi naţionale, însă, până acum, niciun rezultat pozitiv.

Dimpotrivă, părinţii fetei au fost bătuţi şi intimidaţi de către organele de poliţie. „Eu şi tatăl lui Li am fost bătuţi crunt în 2001. Eu nu m-am mai putut da jos din pat aproape două luni, aşa că sora ei a trebuit să mă îngrijească”, a spus Bai.

Speranţa pare totuşi să-şi facă loc cu greu. În septembrie, familia Xue a primit o notificare din partea autorităţilor, prin care era anunţată că  Tribunalul Superior al Poporului din Beijing va judeca situaţia fetei fără identitate. Rudele tinerei sunt totuşi sceptice.

Li se luptă în felul ei, cu propriile „arme”. Aceasta şi-a creat în 2011 un micriblog pe Weibo, echivalentul chinezesc pentru Twitter. Li speră că prezenţa ei online va atrage atenţia lumii asupra problemei ei, astfel încât să producă o schimbare, nu numai pentru ea, ci şi pentru alţi copii lipsit de unele dintre drepturile fundamentale.