Un film distopic despre deportarea afro-brazilienilor în Africa stârneşte controverse politice şi acuzaţii de cenzură în Brazilia

„Executive Order”, un film distopic brazilian despre un guvern care dispune întoarcerea persoanelor de culoare în Africa a stârnit controverse politice în Brazilia pe fondul acuzaţiilor că administraţia de dreapta a preşedintelui Jair Bolsonaro încearcă să îl cenzureze, transmite AFP.

Filmul este debutul regizoral al actorului brazilian Lazaro Ramos care a primit aprecieri la o serie de festivaluri internaţionale din Moscova până în Memphis.

„Executive Order” nu rulează încă în Brazilia în contextul unor acuzaţi că Agenţia de Cinematografie din Brazilia amână intenţionat să dea undă verde filmului, întrucât e considerat nefavorabil administraţiei Bolsonaro.

„Nu aş putea spune dacă e birocraţie sau cenzură la mijloc dar ambele pun bariere culturii”, spune Ramos al cărui film a fost prezentat la Festivalul Internaţional de Film de la Rio de Janeiro.

Scenariul filmului este despre un viitor în care guvernul obligă toate persoanele de culoare sau cele cu un pigment închis al pielii să se predea autorităţilor pentru a fi deportate în Africa.

Afro-brazilienii răspund cu o mişcare de rezistenţă şi au loc arestări stradale.

Filmul este plin de menţiuni despre rasismul structural din Brazilia actuală - de altfel Brazilia a fost ultima ţară sud-americană care a abolit sclavia în 1888.

Unele autorităţi din societatea distopică au asemănări mari cu figuri din guvernul lui Bolsonaro.

 În aprilie, aliatul preşedintelui brazilian Sergio Camargo, şeful Fundaţiei Culturale Palmares a îndemnat la boicotarea filmului.

„Este mentalitatea pură de victimă şi un atac defăimător la adresa preşedintelui nostru”, spne Camargo, un brazilian de culoare care a făcut anterior şi alte afirmaţii controversate precum ideea că sclavia a fost „benefică pentru descendenţii africani”.

Unul din personajele filmului este Capitu, jucată de Tais Araujo, soţia regizorului, descrisă drept o „femeie de culoare care nu doreşte să discute despre rasism iniţial ci doar să-şi trăiască viaţa. Până când viaţa devine o chemare şi ea trebuie să se afunde adânc” în dificultăţile ei.

Filmul „Marighella” regizat de vedeta din „Narcos”Wagner Moura a stârnit controverse similare în urmă cu câţiva ani.

O biografie a liderului de gherilă de stânga care a luptat contra dictaturii militare din Brazilia (1964-1985), filmul s-a lovit de două ori, în 2019, de refuzul agenţiei de cinematografiei înainte să i se permită premiera în Brazilia luna trecută.

Bolsonaro, un fost căpitan în armată, este un admirator înfocat al fostului regim militar, în pofida unor abuzuri masive asupra drepturilor omului.

La scurtă vreme de la preluarea mandatului, în 2019, el a spus că intenţionează să „filtreze” producţiile cinematografice braziliene.

„Dacă nu va exista un asemenea filtru, vom renunţa la Ancine (autoritatea cnematografică”, spunea el.

„Nu vom înceta să dezbatem problema sau să reflectăm asupra modului în care s-au pus bazele aceastei ţari”, a spus Ramos.