Temeri tot mai mari că Iranul își extinde rețeaua de grupări proxy dincolo de Orientul Mijlociu

Un dosar penal deschis în Statele Unite împotriva unui cetățean irakian, acuzat că ar fi complotat pentru organizarea unor atacuri pe teritoriul american, alimentează îngrijorările privind extinderea activităților rețelelor susținute de Iran dincolo de Orientul Mijlociu.

Documentele făcute publice vineri într-o instanță federală americană îl identifică pe Mohammad al-Saadi drept o figură importantă din cadrul Kataib Hezbollah, o miliție irakiană sprijinită de Teheran. Ancheta ridică semne de întrebare privind capacitatea Iranului de a utiliza grupări aliate pentru a viza interese occidentale în Europa și America de Nord, scrie The New York Times.

Potrivit oficialilor americani, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a încercat de mai multe ori să elimine adversari ai regimului iranian aflați pe teritoriul SUA, inclusiv înaintea conflictului recent cu Washingtonul. Printre țintele menționate de autorități s-au numărat președintele Donald Trump și activista iraniană Masih Alinejad, stabilită în exil la New York.

Acuzații privind atacuri în Occident

Procurorii americani susțin că Mohammad al-Saadi ar fi fost implicat în planificarea a cel puțin 20 de atacuri în Europa și Canada de la începutul campaniei americano-israeliene împotriva Iranului, lansată la sfârșitul lunii februarie. Potrivit documentelor judiciare, printre țintele vizate s-ar fi aflat instituții evreiești și obiective americane.

Expertul Aaron Y. Zelin, de la Washington Institute for Near East Policy, consideră că situația marchează o posibilă schimbare de strategie.

„Și-au extins aria de acțiune către state occidentale, dincolo de zona tradițională de conflict”, a declarat acesta referindu-se la Kataib Hezbollah.

„Este semnificativ deoarece sugerează că tot mai multe componente ale așa-numitei «Axe a Rezistenței» susținute de Iran sunt implicate în atacuri pe teritoriul occidental”, a adăugat el.

Arestare și transfer către SUA

Avocatul lui al-Saadi a declarat în instanță că acesta a fost reținut recent în Turcia și transferat ulterior autorităților americane. Suspectul a apărut vineri în fața unui tribunal federal din Manhattan, fără a formula însă un răspuns oficial la acuzații.

Presa apropiată milițiilor pro-iraniene din Irak a relatat că al-Saadi călătorea prin Turcia către Moscova în momentul arestării. O înregistrare video distribuită online îl arată, potrivit aceleiași surse, încercând să își liniștească familia după detenție.

Dosarul rămâne într-un stadiu preliminar, iar numeroase aspecte sunt încă neclare. Kataib Hezbollah nu a comentat public arestarea și nici acuzațiile potrivit cărora gruparea ar fi susținut atacuri în țări occidentale.

Avocatul suspectului a afirmat că acesta este „un prizonier politic și de război”.

Rețele clandestine și atacuri atribuite

Anchetatorii federali au prezentat transcrieri ale unor convorbiri telefonice în care, susțin ei, al-Saadi discuta despre organizarea de atacuri împotriva unor obiective evreiești și despre recrutarea de operativi.

În dosar apar și fotografii despre care autoritățile spun că îl arată pe suspect alături de oficiali iranieni de rang înalt, inclusiv Qassim Suleimani, comandant al Gardienilor Revoluției ucis de SUA în 2020.

Printre atacurile atribuite rețelei se numără incendierea unei sinagogi în Belgia și un atac asupra unei clădiri Bank of America din Paris.

Mai multe dintre aceste acțiuni au fost revendicate inițial de o grupare puțin cunoscută, autointitulată Harakat Ashab Al-Yamin al-Islamiya. Procurorii americani afirmă însă că investigațiile lor au concluzionat că organizația funcționa, în realitate, ca o structură-paravan pentru Kataib Hezbollah.

Potrivit plângerii penale, al-Saadi ar fi planificat atacuri împotriva „americanilor și evreilor” în Los Angeles și Arizona și ar fi început pregătiri pentru o acțiune împotriva unei sinagogi din New York.

Rolul Kataib Hezbollah în regiune

De la izbucnirea conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran, la sfârșitul lunii februarie, Kataib Hezbollah a fost implicată în atacuri asupra ambasadei SUA din Irak și asupra unor instalații petroliere din statele arabe din Golf. Până acum însă, activitatea grupării părea limitată la regiune.

Sprijinită financiar și militar de Iran, miliția a devenit una dintre cele mai influente forțe paramilitare din Irak. Membrii săi au fost acuzați de uciderea unor soldați americani, răpirea unui jurnalist american și a unui academician israelian, precum și de sprijinirea regimului fostului președinte sirian Bashar al-Assad.

Iranul a început construirea rețelei sale de grupări proxy în Orientul Mijlociu la sfârșitul anilor ’80, sub umbrela a ceea ce este cunoscut astăzi drept „Axa Rezistenței”.

Hezbollah și precedentul atacurilor externe

Hezbollahul libanez a fost mult timp cea mai puternică organizație din această rețea și a fost acuzat de implicare în atacuri internaționale. Cel mai cunoscut caz rămâne atentatul din 1994 asupra unui centru comunitar evreiesc din Buenos Aires, soldat cu peste 80 de morți. O instanță argentiniană a concluzionat ulterior că organizația ar fi fost responsabilă pentru atac, acuzații negate atât de Hezbollah, cât și de Iran.

Experții afirmă că, deși grupările proxy au propriile structuri de conducere, acestea operează în coordonare strânsă cu Gardienii Revoluției și este puțin probabil să desfășoare operațiuni externe majore fără aprobarea Teheranului.

Un armistițiu fragil și tensiuni persistente

Statele Unite, Israelul și Iranul respectă în prezent un armistițiu fragil. Eforturile diplomatice conduse de mediatori internaționali, în special Pakistan, pentru obținerea unui acord durabil au stagnat, cele două părți nereușind să ajungă la un consens privind limitarea programului nuclear iranian.

Între timp, Iranul continuă blocada Strâmtorii Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului la nivel global, contribuind la creșterea prețurilor internaționale la energie. Navele americane au instituit la rândul lor restricții asupra porturilor iraniene.

Președintele Donald Trump a susținut că SUA și Israelul au afectat grav capacitățile militare iraniene. Totuși, evaluările serviciilor de informații americane indică faptul că Iranul păstrează încă resurse militare considerabile în eventualitatea reluării confruntărilor directe.