Teheranul: Un acord în negocierile nucleare, „mai aproape ca oricând“. Israelul spune că nu ar trebui să se negocieze cu noul preşedinte iranian

În actuala rundă de negocieri nucleare s-au înregistrat ''progrese bune'' şi încheierea unui acord este ''mai aproape ca oricând'', a declarat duminică negociatorul-şef al Iranului şi ministru adjunct de externe Abbas Araqchi. Israelul consideră că puterile mondiale nu ar trebui să negocieze cu noul preşedinte iranian .

''Astăzi este ultima zi a acestei a şasea runde de negocieri. Am trecut prin zile intense şi o muncă foarte grea şi acum suntem în situaţia în care aproape toate documentele acordului sunt gata'', a explicat negociatorul la televiziunea de stat iraniană.

Iranul şi cele cinci mari puteri care sunt parte la acordul nuclear din 2015 (Germania, China, Franţa, Marea Britanie şi Rusia) organizează duminică la Viena o reuniune plenară, prima după alegerea ultraconservatorului Ebrahim Rais al-Sadati ca viitor preşedinte al Republicii Islamice.

Negocierile, care au început în aprilie, implică în mod indirect Statele Unite, cu scopul de a determina Washingtonul să revină la acord, pe care l-a abandonat în 2018, iar Teheranul să revină la respectarea deplină a acestuia.

Araqchi şi-a exprimat speranţa că întâlnirea de duminică va ajunge la "o concluzie" şi că delegaţiile se vor putea întoarce în capitalele lor pentru consultări şi o decizie finală.

Potrivit reprezentantului iranian, "principalele probleme de dezacord au fost rezolvate", iar cele asupra cărora nu s-a găsit încă o soluţie au înregistrat cel puţin progrese.

Un posibil acord este absolut clar, deoarece este clar în ce domenii ce lucruri sunt posibile şi ce lucruri nu sunt, a explicat Arakchi, considerând că depinde de cealaltă parte să ia acum "decizia finală".

Deşi a recunoscut că nu a fost "uşor" să pregătească terenul pentru un acord în această ultimă fază, negociatorul persan este "foarte încrezător" că în următoarea rundă de negocieri, a şaptea, se va ajunge la un rezultat.

Din 2019, Iranul a încălcat o mare parte din acordul nuclear, în special în ceea ce priveşte producţia şi puritatea uraniului îmbogăţit, un material care are dublă utilizare, civilă şi militară, şi care a atins niveluri de 60%.

Noul preşedinte american, democratul Joe Biden, doreşte să revină la pact, dar mai întâi cere ca Iranul să-şi îndeplinească toate obligaţiile, în timp ce Teheranul condiţionează acest pas de eliminarea prealabilă a sancţiunilor americane.

Acordul, sub acronimul englezesc JPCOA, limitează programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancţiunilor, cu scopul de a împiedica Republica Islamică să obţină arme nucleare.

Israelul consideră că puterile mondiale nu ar trebui să negocieze cu noul preşedinte iranian 

Israelul a condamnat duminică alegerea unui adept al liniei dure, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, în funcţia de preşedinte al Iranului, afirmând că acesta va fi un ''regim de călăi brutali'' cu care puterile mondiale nu ar trebui să negocieze un nou acord nuclear, relatează Reuters.

Aflat sub incidenţa sancţiunilor americane pentru încălcarea drepturilor omului, al-Sadati, cunoscut şi drept Raisi, şi-a asigurat victoria în alegerile prezidenţiale aşa cum era de aşteptat, după o competiţie marcată de apatia alegătorilor din cauza dificultăţilor economice şi a restricţiilor politice, scrie Reuters.

Premierul israelian Naftali Bennett, care a convocat prima sa şedinţă de cabinet televizată de la preluarea mandatului săptămâna trecută, a descris ascensiunea lui Raisi ca fiind permisă de liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, mai degrabă decât de un vot liber şi popular.

''Alegerea lui Raisi este, aş spune, ultima şansă pentru ca puterile mondiale să se trezească înainte de a reveni la acordul nuclear şi să înţeleagă cu cine fac afaceri'', a spus Bennett într-o declaraţie pe care a citit-o mai întâi în ebraică şi apoi în engleză.

''Unui regim de călăi brutali nu trebuie să i se permită niciodată să aibă arme de distrugere în masă'', a spus el. ''Poziţia Israelului nu se va schimba în această privinţă''.

"Noul preşedinte al Iranului este un extremist responsabil de moartea a mii de iranieni'', a reacţionat şi ministrul israelian de externe, Yair Lapid, adăugând că Raisi este cunoscut drept ''măcelarul din Teheran''. "Alegerea sa ar trebui să trezească o determinare reînnoită de a opri imediat programul nuclear iranian şi de a pune capăt ambiţiilor sale regionale distructive", a adăugat şeful diplomaţiei israeliene, citat de DPA şi TPS.

Raisi nu a abordat niciodată în mod public acuzaţiile în jurul rolului său în ceea ce Washingtonul şi grupurile pentru drepturile omului au numit execuţiile extrajudiciare a mii de prizonieri politici în 1988.

Bennett, un naţionalist aflat în fruntea unei coaliţii transpartinice, a aderat la opoziţia predecesorului său conservator Benjamin Netanyahu faţă de acordul nuclear iranian din 2015, ale cărui limite privind proiectele cu potenţial de fabricare de bombe Israelul le-a considerat prea permisive.

Fosta administraţie americană a lui Donald Trump a fost de acord cu Israelul şi a renunţat la acord. Actualul preşedinte Joe Biden doreşte o revenire a SUA la acord. Iranul neagă că urmăreşte să obţină armament nuclear.

Raisi, în prezent şef al sistemului judiciar iranian, este considerat un cleric mult mai conservator şi mai radical decât preşedintele la final de mandat Hassan Rouhani şi pledează pentru oprirea negocierilor cu SUA şi mai multe ţări europene privind reînnoirea acordului nuclear. Cu toate acestea, Khamenei are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte politica externă a Iranului, ceea ce înseamnă că este puţin probabil ca politica iraniană să se schimbe în această privinţă, scrie TPS.