SUA iau în considerare să relaxeze parțial sancțiunile asupra petrolului iranian, potrivit secretarului Trezoreriei SUA
0Statele Unite iau în considerare o relaxare temporară a sancțiunilor asupra a milioane de barili de petrol iranian blocați în prezent pe mare, a declarat joi secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, în contextul în care Washingtonul caută soluții pentru a opri creșterea prețurilor globale la energie, după închiderea de către Iran a strâmtorii strategice Ormuz, relatează The Guardian.
Într-o intervenție la Fox Business Network, în cadrul emisiunii Mornings with Maria, Bessent a prezentat o posibilă măsură care ar permite petrolului iranian, anterior sancționat, să ajungă pe piețele globale.
„În zilele următoare, este posibil să ridicăm sancțiunile pentru petrolul iranian aflat pe apă. Este vorba despre aproximativ 140 de milioane de barili”, a spus Bessent.
„Asta înseamnă aproximativ 10 zile până la două săptămâni de aprovizionare pe care iranienii o direcționaseră și care ar fi mers integral către China”, a continuat el. „În esență, vom folosi barilii iranieni împotriva Iranului pentru a menține prețurile scăzute în următoarele 10 până la 14 zile, în timp ce continuăm această campanie.”
Prețurile petrolului au depășit pragul de 100 de dolari pe baril în ultimele două săptămâni, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Iranul a închis strâmtoarea Ormuz și a atacat petroliere, perturbând rutele de aprovizionare și amplificând temerile privind penurii prelungite.
Măsura propusă ar reflecta un pas similar făcut recent de Trezoreria SUA în cazul petrolului rusesc. Bessent a menționat că permiterea temporară a vânzării petrolului rusesc sancționat, blocat pe mare, a adăugat aproximativ 130 de milioane de barili la oferta globală, contribuind la stabilizarea pieței.
Potrivit unei surse familiarizate cu discuțiile interne, administrația Trump analizează un mecanism similar de derogare pentru petrolul iranian. O astfel de derogare ar permite vânzarea țițeiului deja încărcat pe petroliere, însă doar într-un interval limitat de timp.
„O posibilă derogare ar putea accelera redirecționarea petrolului destinat inițial Chinei către piețele globale în sens mai larg, contribuind la asigurarea unei oferte suficiente și la diminuarea pârghiei Iranului asupra strâmtorii Ormuz”, a declarat sursa, care a vorbit sub protecția anonimatului, nefiind autorizată să discute public subiectul.
Pe lângă relaxarea sancțiunilor, Bessent a afirmat că SUA sunt pregătite să adopte și alte măsuri pentru a asigura aprovizionarea cu petrol. Acestea ar putea include o eliberare unilaterală de petrol din Rezerva Strategică de Petrol (SPR), în completarea eliberării coordonate a 400 de milioane de barili, săptămâna trecută, de către statele G7.
El a subliniat însă că administrația nu va interveni direct pe piețele financiare.
„Deci, ca să fiu clar, nu intervenim pe piețele financiare. Aprovizionăm piețele fizice”, a spus Bessent.
Trezoreria estimează că închiderea strâmtorii Hormuz a generat un deficit zilnic de aprovizionare cuprins între 10 și 14 milioane de barili, ceea ce a intensificat presiunea asupra piețelor energetice globale.
În ciuda acestor eforturi, unii experți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la eficiența - și posibilele consecințe - ale propunerii șefului Trezoreriei americane. Criticii susțin că permiterea vânzării petrolului iranian, chiar și temporar, ar putea submina obiectivele mai largi ale SUA.
„Ca să spunem lucrurilor pe nume, este o nebunie”, a comentat David Tannenbaum de la Blackstone Compliance Services pentru BBC. „În esență, permitem Iranului să vândă petrol, care ar putea fi folosit pentru a finanța efortul de război.”
Alți experți au exprimat îngrijorări similare privind beneficiile financiare neintenționate pentru Teheran.
„Iranul va profita probabil de aceste vânzări, obținând astfel mai mulți bani pentru a-și finanța regimul, războiul și aliații”, a apreciat Alex Zerden, fondatorul Capitol Peak Strategies, pentru New York Times. „Nu cred că această măsură temporară va oferi pieței un sentiment de siguranță.”