Rose Girone, cea mai în vârstă supraviețuitoare a Holocaustului, a murit la vârsta de 113 ani

Rose Girone, cea mai în vârstă supraviețuitoare a Holocaustului, care a îndurat opresiunea germană și japoneză, dar a trăit opt decenii după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, a murit la vârsta de 113 ani.

Decesul a fost confirmat de fiica sa, Reha Bennicasa.

Ea a fost cea mai în vârstă supraviețuitoare a Holocaustului cunoscută în viață, conform Claims Conference, cu sediul la New York, care administrează compensațiile acordate de Germania victimelor naziștilor.

Bennicasa, care este și ea o supraviețuitoare a Holocaustului, a declarat că Girone a murit luni la un azil din Bellmore, New York, potrivit edition.cnn.com.

Girone, al cărei nume la naștere a fost Rosa Raubvogel, s-a născut în 1912 într-o familie de evrei din sud-estul Poloniei, pe atunci parte a Rusiei. Copil fiind, s-a mutat la Hamburg, în Germania.

În 1937, s-a căsătorit cu un evreu german pe nume Julius Mannheim. Când era însărcinată în nouă luni, soțul ei a fost deportat la Buchenwald, în centrul Germaniei, unul dintre cele mai cunoscute lagăre de concentrare naziste, a declarat ea într-un interviu acordat în 1996 Fundației USC Shoah, care colectează mărturii ale supraviețuitorilor.

Ea a spus că unul dintre soldații naziști care au venit la casa lor pentru a-l deporta pe soțul ei a vrut să o aresteze și pe ea, dar un altul l-a descurajat spunându-i: „Nu, este însărcinată - lăsați-o în pace”.

La scurt timp după aceea, fiica lui Girone, Reha, s-a născut în 1938.

„Nu am putut să îi dau numele pe care îl doream - Hitler avea o listă de nume pregătite pentru copiii evrei și acesta a fost singurul care mi-a plăcut, așa că am numit-o așa”, a declarat ea pentru USC Shoah Foundation.

Ea i-a trimis soțului său o carte poștală cu informații despre nașterea copilului, inclusiv greutatea acestuia. În timp ce soțul ei se afla la Buchenwald, Girone a aflat că o rudă din Londra ar putea ajuta cuplul să obțină vize de ieșire în Shanghai, care era unul dintre singurele porturi care acceptau refugiați evrei.

„Cunoștea pe cineva care cunoștea pe cineva care dădea vize chinezești”, a spus ea în interviul cu USC Shoah Foundation. În caz contrar, a adăugat ea, „nu știu ce s-ar fi întâmplat cu noi”.

A reușit să-și elibereze soțul din lagăr

Până în 1940, unii deținuți din lagărele de concentrare, inclusiv prizonierii evrei, puteau fi eliberați în anumite condiții, potrivit Memorialului și Muzeului Auschwitz-Birkenau. Cu ajutorul vizei, Girone a reușit să obțină eliberarea soțului ei din Buchenwald, dar trebuiau să plece în China în termen de șase săptămâni și li s-a spus să își predea toate bijuteriile, economiile și obiectele de valoare într-un loc central de colectare, deoarece le era interzis să părăsească Germania cu ele.

Cei trei au pornit spre Shanghai, recunoscători că au scăpat de regimul de teroare nazist. Dar Japonia purta război împotriva Chinei și, la scurt timp după sosirea lor, japonezii au ocupat porturile maritime chineze, iar evreilor li s-a ordonat să se mute în ghetouri. Familia s-a mutat într-o cameră minusculă, infestată cu gândaci, sub scara unei clădiri de apartamente, care fusese cândva o baie.

Nimeni nu putea părăsi ghetoul decât cu permisiunea unui oficial japonez care își spunea „Regele evreilor”, a spus ea în mărturia sa pentru Fundația USC Shoah.

În timp ce se afla în China, a început să tricoteze haine pe care să le vândă - o meserie pe care o va continua tot restul vieții și pe care o consideră o sursă a puterii sale.

Într-un interviu acordat CNN, Bennicasa, fiica ei, a declarat: „Am avut noroc să scăpăm cu viață din Germania și din China, dar mama mea era foarte rezistentă. Putea îndura orice”.

După război, Girone și familia ei s-au mutat în Statele Unite. A început să lucreze ca instructor de tricotat și a locuit în mai multe locuri din zona New York-ului, deschizând în cele din urmă un magazin de tricotat în Queens.

Prima ei căsătorie s-a încheiat cu un divorț, iar mai târziu s-a căsătorit cu Jack Girone.

Ea a declarat pentru USC Shoah Foundation că supraviețuirea a învățat-o să găsească ceva bun chiar și în evenimentele tragice.

„Nimic nu este atât de rău încât să nu iasă ceva bun din el”, a spus ea, adăugând că prin experiența sa a devenit ”neînfricată. Am putut face orice și orice”.

Într-un interviu acordat Fundației USC pentru Shoah, Bennicasa a reluat remarcile mamei sale, spunând: „Mă simt pregătită să fac față la orice prin exemplul ei”.

Există aproximativ 245.000 de supraviețuitori ai Holocaustului încă în viață, dintre care aproximativ 14.000 trăiesc în New York, potrivit Claims Conference.