Reacția comunității internaționale după declanșarea operațiunii militare azere în Nagorno-Karabah

Comunitatea internaţională a reacţionat imediat față de noile violenţe din Nagorno-Karabah, unde Azerbaidjanul a lansat marţi o operaţiune numită „antiteroristă”.

Per ansamblu, comunitatea internațională le solicită autorităţilor de la Baku şi Erevan să se aşeze la masa tratativelor pentru a soluţiona paşnic conflictul, relatează Agerpres, care citează marile agenții internaționale de presă.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a condamnat escaladarea militară din Nagorno-Karabah. „Cerem încetarea imediată a ostilităţilor şi Azerbaidjanului să oprească activităţile militare actuale. Este nevoie de o revenire urgentă la dialog”, a subliniat Borrell.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care a mediat constant între Baku și Erevan, i-a cerut Azerbaidjanului să stopeze acţiunile militare „pentru a permite un dialog veritabil între Baku şi armenii din Nagorno-Karabah”.

Operaţiunea militară lansată de azeri în enclava Nagorno-Karabah este „ilegală, nejustificată, inacceptabilă”, a reacţionat şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, în marja Adunării Generale a ONU de la New York.

„Aş vrea să subliniez că vom trage la răspundere Azerbaidjanul pentru soarta armenilor din Nagorno-Karabah”, a spus Colonna în fața unor jurnalişti, adăugând că Parisul se află în contact cu partenerii săi europeni, cu Washingtonul, dar şi cu Erevan şi Baku.

Șefa diplomației franceze a cerut „convocarea de urgenţă a unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU” pe tema noilor violențe din Nagorno-Karabah.

Prezent de asemenea la New York pentru Adunarea Generală a ONU, secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat că va lua legătura „cu toate părţile”, inclusiv cu Turcia, apreciind că Azerbaidjanul se dedă unui act „în mod special periculos”.

Blinken a fost activ în acest dosar, întâlnindu-se de două ori la Washington cu miniştrii de Externe azer şi armean, însă fără a se obţine toate rezultatele scontate de partea americană.

Ministrul german de Externe Annalena Baerbock i-a cerut Azerbaidjanului să pună capăt imediat acţiunilor sale militare din Nagorno-Karabah. „Azerbaidjanul trebuie să oprească imediat bombardamentele şi să revină la masa negocierilor”, a afirmat Baerbock în marja sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU.

Șefa diplomaţiei germane a accentuat că o pace durabilă între Azerbaidjan şi Armenia poate fi realizată doar la masa negocierilor.

Rusia, la rândul ei, și-a exprimat presupusa îngrijorare și a făcut apelul său obișnuit la calm şi dialog între Baku şi Erevan. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că armata rusă lucrează pentru „revenirea procesului de soluţionare pe cale politică şi diplomatică” în baza acordurilor de încetare a focului mediat de Rusia în toamna anului 2020.

Partea armeană acuză partea rusă că nu își îndeplinește misiunea de a monitoriza încetarea focului și că a fost informată în legătură cu planurile azerilor de atac în Nagorno-Karabah. Evident, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a respins aceste acuzații.

Acordul de pace încheiat în 2020 de Armenia şi Azerbaidjan prevede desfăşurarea unei așa-zise forţe ruse de menţinere a păcii în regiune. În virtutea acordului, Azerbaidjanul a promis să „garanteze securitatea persoanelor, vehiculelor şi transporturilor de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcţii”, însă, potrivit Erevanului, această rută a fost blocată în ultimele luni cu riscul producerii unei catastrofe umanitare.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar este populată majoritar de etnici armeni. Războiul din toamna anului 2020 a durat șase săptămâni și i-a permis Azerbaidjanului să obțină câştiguri teritoriale semnificative.