Pakistanul se oferă să găzduiască discuții Iran-SUA. Care sunt șansele unei soluționări diplomatice a războiului
0Pakistanul și-a exprimat disponibilitatea de a găzdui discuții între Statele Unite și Iran, în timp ce afirmațiile contradictorii privind existența unor negocieri în desfășurare evidențiază fragilitatea eforturilor diplomatice din jurul conflictului care a dus la una dintre cele mai importante crize energetice din istoria recentă, relatează Al Jazeera.
Oferta de mediere a venit din partea Ministerului Afacerilor Externe al Pakistanului. „Dacă părțile doresc, Islamabadul este întotdeauna dispus să găzduiască discuții”, a declarat pentru marți pentru Al Jazeera purtătorul de cuvânt Tahir Andrabi El a adăugat că Pakistanul „a susținut constant dialogul și diplomația pentru a promova pacea și stabilitatea în regiune.”
La scurt timp, prim-ministrul Shehbaz Sharif a întărit acest mesaj într-o postare pe X. Pakistanul „este pregătit și onorat să fie gazdă pentru a facilita discuții semnificative și concludente în vederea unei soluționări cuprinzătoare a conflictului în curs.”
Declarații contradictorii privind negocieri SUA-Iran
Inițiativa diplomatică vine pe fondul unor versiuni profund diferite prezentate de Washington și Teheran. Președintele american Donald Trump a susținut că negocierile sunt deja în desfășurare și că cele două părți au ajuns la „puncte majore de acord.”
Iranul a negat însă categoric că ar fi implicat în discuții directe cu Statele Unite.
Cu toate acestea, mai multe publicații din SUA și Israel relatează că există canale indirecte de comunicare, cu Pakistanul, Egiptul și Turcia acționând ca intermediari. Aceste demersuri sunt menite medierii unei rampe de ieșire dintr-un război care provocat cea mai gravă criză energetică din istoria modernă, notează Al Jazeera.
Unele relatări sugerează că Islamabadul ar putea găzdui discuții chiar în această săptămână. Potrivit Axios, sunt analizate două formate posibile: unul în care ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, ar purta discuții cu trimisul special Steve Witkoff și ginerele lui Trump Jared Kushner; un altul ar presupune o întâlnire între vicepreședintele american JD Vance și președintele parlamentului iranian Mohammad Bagher Ghalibaf. Acesta din urmă a respins afirmațiile lui Trump, catalogându-le o încercare de a „scăpa din impasul în care SUA și Israelul sunt prinse.”
Diplomație discretă în culise
Deși negocierile oficiale rămân neconfirmate, o serie de contacte la nivel înalt indică o intensificare a activității diplomatice. Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a discutat duminică cu președintele Trump, iar luni premierul Shehbaz Sharif l-a sunat pe președintele iranian Masoud Pezeshkian. Ministrul de externe Ishaq Dar a purtat, de asemenea, convorbiri separate cu omologii săi din Iran și Turcia.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a confirmat primirea unor mesaje prin „țări prietene”, care au transmis o solicitare americană pentru negocieri, adăugând că Teheranul a răspuns în conformitate cu „pozițiile principiale ale țării.”
Un oficial iranian citat de Press TV a declarat că condițiile Teheranului pentru încheierea războiului includ garanții împotriva unor acțiuni militare viitoare, închiderea tuturor bazelor militare americane din Golf, despăgubiri integrale, încetarea conflictelor regionale implicând grupări aliate Iranului și un nou cadru juridic pentru Strâmtoarea Ormuz.
Casa Albă a refuzat să furnizeze detalii. „Acestea sunt discuții diplomatice sensibile, iar SUA nu vor negocia prin intermediul presei,” a declarat purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt.
Experții descriu situația ca fiind una de tatonare, suficientă pentru a pune pe pauză anumite acțiuni militare, dar nu una care să aducă deocamdată progrese substanțiale. Mehran Kamrava, director al Unității de Studii Iraniene din cadrul Centrului Arab pentru Cercetare și Studii Politice și profesor la Universitatea Georgetown din Qatar, a afirmat că abordarea Washingtonului urmează un tipar cunoscut. „Acest lucru este în concordanță cu recurgerea lui Trump la diplomația coercitivă și presupunerea că poate forța Iranul să negocieze,” a spus el, subliniind că Iranul a rezistat în mod tradițional unor astfel de tactici.
Trita Parsi de la Quincy Institute apreciază că războiul a întărit paradoxal poziția Iranului. „Realitatea este că războiul a oferit Iranului o relaxare de facto a sancțiunilor. Iranul exportă acum mai mult petrol decât înainte de război, la un preț dublu,” a spus el. „Are pârghii și nu va accepta încheierea conflictului fără oficializarea relaxării sancțiunilor.” El a adăugat: „Nu văd semne că SUA sunt pe deplin pregătite pentru o diplomație serioasă.”
Fostul diplomat pakistanez Khalid Masood consideră că presiunile cresc pentru toate părțile. „SUA au realizat că există limite ale puterii hard,” a spus el. „Există o oboseală provocată de război, cu consecințe regionale și globale, iar aliații SUA o resimt. Când pui toate acestea în context, ajungi la concluzia că SUA sunt acum dornice de o formă de înțelegere.”
Totuși, Dania Thafer de la Gulf International Forum a avertizat că orice acord va necesita eforturi diplomatice susținute. „Iranul ar putea încerca să impună costuri suficiente pentru a-și consolida descurajarea pe termen lung,” a declarat ea.
Războiul alimentează criza energetică globală
Eforturile diplomatice au loc pe fondul unei escaladări rapide. Actualul conflict a început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri coordonate care au dus la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei și a altor oficiali de rang înalt, la doar o zi după ce ministrul de externe al Omanului anunțase un progres „la îndemână.”
Iranul a răspuns cu atacuri susținute cu rachete și drone asupra Israelului, bazelor americane și infrastructurii din statele din Golf.
Impactul global a fost sever. Agenția Internațională pentru Energie avertizează că perturbările depășesc crizele petroliere din 1973 și 1979 la un loc. Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din fluxul global de petrol ,a fost practic închisă, deși recent a fost permis tranzitul limitat pentru anumite țări.
Trump a emis inițial un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea strâmtorii, ulterior suspendând amenințările pentru cinci zile. Între timp, Pentagonul a accelerat desfășurările militare, inclusiv trimițând USS Boxer și a unor unități de pușcași marini, analizând totodată opțiuni suplimentare, precum vizarea insulei Kharg.
Masood a spus că această mobilizare este deliberată. „Dacă discuțiile eșuează, situația ar putea escalada,” a avertizat el, adăugând că Israelul ar putea acționa ca factor perturbator.
Rolul strategic al Pakistanului
Posibila mediere a Pakistanului reflectă poziția sa geopolitică unică. Țara menține relații atât cu Iranul, cât și cu aliații SUA din Golf și este singura țară majoritar musulmană cu arme nucleare care nu găzduiește baze militare americane.
Trump a recunoscut anterior acest avantaj, spunând că Pakistanul „cunoaște Iranul foarte bine, mai bine decât majoritatea.”
Islamabadul a fost activ în eforturile diplomatice încă de la începutul conflictului. Ministrul de externe Ishaq Dar a declarat în parlament că Pakistanul este „pregătit să faciliteze dialogul între Washington și Teheran în Islamabad.”
Analiștii consideră că aceste relații oferă credibilitate. „Toată lumea este deschisă ca Pakistanul să joace un rol de mediator,” a spus Masood.
Fostul diplomat Salman Bashir a subliniat că medierea servește și intereselor Pakistanului. „Relațiile Pakistanului cu administrația Trump au fost foarte bune și am discutat și cu Iranul. Ar fi și în interesul nostru, deoarece am putea fi afectați de acest conflict.”
Dinamica regională și limitele medierii
Bazele pentru cea mai recentă acțiune diplomatică au fost puse la Riyadh săptămâna trecută, când Arabia Saudită a convocat o reuniune de urgență a miniștrilor de externe din 12 țări arabe și islamice, inclusiv Pakistan și Turcia.
În cadrul întâlnirii, s-a emis o declarație comună prin care au fost condamnate atacurile Iranului asupra infrastructurii țărilor din Golf și se afirmă dreptul acestora la autoapărare.
Ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, a avertizat că răbdarea Riadului nu este nelimitată și că regatul „își rezervă dreptul de a întreprinde acțiuni militare dacă este necesar”.
În paralel, miniștrii de externe ai Pakistanului, Arabiei Saudite, Egiptului și Turciei au organizat, de asemenea, o reuniune separată, prima în acest format, iar unele surse pakistaneze spun că propunerea Islamabadului ca potențial loc de dialog între SUA și Iran decurge din această reuniune.
Între timp, statele din Golf, care au fost vizate de Iran, au evitat în mod notabil medierea formală.
Thafer, de la Forumul Internațional al Golfului, a declarat că este puțin probabil ca acest calcul să se schimbe până când atacurile asupra țărilor din Golf nu vor înceta.
„Pentru unele state din Golf, oprirea ostilităților împotriva țării lor ar fi o condiție prealabilă pentru asumarea oricărui rol de mediere semnificativ”, a spus ea. „Dacă o țară precum Pakistanul sau orice altă țară ar putea facilita acest rezultat, acesta ar fi probabil perceput pozitiv în capitalele Golfului.”