Operațiunea secretă prin care CIA a sabotat producția de opiu din Afganistan

Timp de mai bine de un deceniu, Agenția Centrală de Informații a Statelor Unite (CIA) a derulat o operațiune secretă prin care a încercat să reducă potența culturilor de mac din Afganistan – sursa principală a opiului transformat ulterior în heroină. Programul a implicat împrăștierea, din aer, a semințelor de mac modificate, cu scopul de a produce plante care conțin cantități minime din substanțele chimice utilizate la fabricarea drogurilor.

Potrivit The Washington Post, care citează 14 persoane familiarizate cu programul, dar care au solicitat anonimatul, proiectul a fost inițiat în 2004 și s-a desfășurat intermitent până în jurul anului 2015. Detaliile privind eficiența, costurile sau amploarea operațiunii rămân clasificate.

În perioada războiului din Afganistan (2001–2021), Statele Unite au încercat prin diverse metode să limiteze comerțul cu opiu, considerat un factor care alimenta corupția guvernului afgan și finanța activitățile talibanilor. Disputele dintre agențiile americane și partenerii occidentali s-au concentrat asupra modului în care se putea reduce producția fără a afecta sprijinul fermierilor afgani față de administrația de la Kabul.

În timp ce discuțiile oficiale se concentrau pe măsuri convenționale – precum stropirea aeriană cu erbicide sau răscumpărarea recoltelor – CIA desfășura un program secret de alterare genetică a culturilor de mac. Zborurile nocturne, efectuate inițial cu aeronave britanice de tip C-130, ar fi avut loc în provinciile Helmand și Nangarhar, principalele zone de cultivare a macului.

Semințele folosite nu ar fi fost modificate genetic prin tehnici moderne de editare, ci obținute prin selecție și încrucișare, pentru a produce plante cu un conținut scăzut de alcaloizi. Planul era ca aceste plante să se încrucișeze treptat cu soiurile locale, reducând astfel calitatea generală a culturilor de opiu.

Nici Pentagonul, nici Departamentul de Stat nu au fost pe deplin informate despre operațiune

Programul ar fi fost aprobat printr-o autorizație prezidențială clasificată („finding”) semnată de George W. Bush, ceea ce îi conferea un statut legal în cadrul guvernului SUA. Nici Pentagonul, nici Departamentul de Stat nu au fost pe deplin informate despre operațiune, potrivit unor foști oficiali.

Guvernul afgan condus de Hamid Karzai nu a fost notificat, și nu există dovezi că ar fi aflat ulterior de existența programului. Reprezentanții CIA, precum și purtătorii de cuvânt ai administrațiilor Bush și Obama, au refuzat să comenteze informațiile.

În timp ce operațiunea CIA se desfășura, alte inițiative de combatere a drogurilor s-au confruntat cu dificultăți majore. Disensiunile între agențiile americane, opoziția locală față de folosirea erbicidelor și lipsa de cooperare a autorităților afgane au contribuit la eșecul general al campaniilor antidrog.

Campania globală de combatere a traficului de droguri din Afganistan a fost un eşec total, recunosc oficialii occidentali. Aceasta a fost sortită eşecului din cauza certurilor dintre agenţiile din Washington, a tensiunilor dintre SUA şi aliaţii săi, inclusiv Marea Britanie, care a condus efortul internaţional, a sprijinului intermitent din partea lui Karzai şi a guvernului său, precum şi a înrădăcinării cultivării macului în cultura şi economia rurală a Afganistanului.

Pentagonul s-a opus în repetate rânduri unei implicări mai profunde în războiul împotriva drogurilor din Afganistan, argumentând că aceasta îl distrage de la misiunea sa de a elimina teroriştii islamişti şi de a lupta împotriva talibanilor.

Cu toate acestea, mai mulţi foşti oficiali ai CIA şi ai Departamentului de Stat au declarat că programul agenţiei de spionaj de a reduce potenţa culturii de mac din Afganistan a avut succes pentru o perioadă. De asemenea, a fost extrem de costisitor, consumând bugetul operaţional al Centrului pentru Crimă şi Narcotice al CIA.

„Exista sentimentul că a funcţionat. Dar poate că, în timp, a funcţionat mai puţin bine”, a declarat un fost oficial american. „Acesta este, de fapt, un exemplu de gândire creativă şi inovatoare din partea agenţiei. A abordat o problemă într-un mod non-cinetic, non-militar”, a subliniat fostul oficial.

Un raport al Inspectorului General Special pentru Reconstrucția Afganistanului (SIGAR) din 2018 a concluzionat că niciun program american sau internațional nu a dus la o reducere durabilă a producției de opiu.

CIA ar fi considerat programul de alterare a semințelor o soluție inovatoare, non-militară, însă costurile ridicate și rezultatele incerte au dus, în cele din urmă, la oprirea sa. Spre final, agenția a încercat să transfere o parte din finanțare către alte instituții guvernamentale, inclusiv către Departamentul de Stat.

După retragerea forțelor americane și a CIA în 2021, comerțul cu opiu continua să reprezinte o parte semnificativă a economiei afgane – între 9 și 14% din PIB, potrivit estimărilor ONU. După revenirea talibanilor la putere, regimul a impus o interdicție asupra cultivării macului, iar în 2023 suprafața cultivată a scăzut cu 95%. Totuși, în anul următor s-a înregistrat o creștere de aproape 20%, în special în regiunile nord-estice ale țării.