Noile reguli UE, puse deja la încercare de Olanda şi Spania. Ambele riscă penalizări
0Două state riscă să fie "amendate" de Bruxelles pentru depăşirea ţintelor de deficit bugetar, după ce liderii UE, mai puţin cei din Marea Britanie şi Cehia, au semnat noul pact fiscal.
Elevii indisciplinaţi sunt Spania şi Olanda. Ultimele cifre venite dinspre Olanda arată că ţara care a făcut până acum faţă cu bine crizei are un deficit enorm, scrie "The Guardian". Pentru a nu încălca noile reguli, olandezii vor trebui să facă reduceri de cheltuieli de zeci de miliarde de euro în următorii ani. Iar noul "pact" permite Comisiei Europene să impună sancţiuni semiautomate.
Biroul de statistică olandez a preconizat deficite de 4,5%, 4,1% şi 3,3% pentru următorii trei ani. Coaliţia de guvernare minoritară a premierului Mark Rutte (liberali şi creştin-democraţi) se va afla într-o situaţie extrem de delicată, mai scrie "The Guardian". Pentru a se conforma documentului semnat, guvernul ar trebui să facă tăieri de 15 miliarde de euro până anul viitor, faţă de cele 18 miliarde de tăieri în următorii patru ani, cum promisese în urmă cu şase luni. Olanda a insistat, alături de Germania şi Franţa, pentru reguli fiscale stricte şi austeritate în cazul Greciei.
În Spania, treburile stau şi mai rău. Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy a găsit când a ajuns la guvernare un deficit de 8,5%, cu mult peste cele trei procente admise. Guvernul spaniol a recunoscut că îi va fi imposibil să reducă deficitul până la 4,4% anul acesta, aşa cum ar fi trebuit.
Spania a cerut deja Bruxelles-ului un răgaz mai mare pentru a-şi pune finanţele în ordine. De la Haga, nu a venit încă nicio solicitare.
Alte măsuri de austeritate riscă să arunce în aer guvernarea din Olanda
Semnarea pactului aduce coaliţia premierului Mark Rutte în faţa unor negocieri dificile cu partenerii de coaliţie şi cu opoziţia pe marginea tăierilor care ar trebui făcute. Tot mai multe voci din Olanda cer ca noile reguli să fie ignorate şi în special cea care stabileşte un deficit de maximum 3%.
Liderii partidelor din coaliţie se vor întâlni săptămâna viitoare cu premierul pentru a pune la punct un plan de reduceri bugetare, relatează AP. "Sunt cifre dure, dar asta e noua realitate", a admis Mark Rutte.
Rutte, liderul al partidului liberal VVD, a preluat puterea în 2011, fiind ales pe fondul promisiunilor că va reduce cheltuielile publice cu 18 miliarde în următorii patru ani. De atunci, administraţia sa a fost unul dintre cei mai duri critici ai statelor cu deficit uriaş precum Grecia şi Italia.
Acum, Rutte se află în faţa unor negocieri dificile cu partenerii de coaliţie creştin-democraţi, dar şi cu partidul extremist al lui Geert Wilders (Partidul Libertăţii), care spriijină de obicei guvernul minoritar la voturile-cheie.
"Nu trebuie să fim orbiţi de cifre. Trebuie să facem ce e mai bine pentru Olanda, pentru cetăţenii olandezi şi pentru economie. Luni, vom începe să negociem şi vom vedea cât de departe vom ajunge". Cel mai probabil, scrie AP, Wilders va cere reducerea ajutorului extern dat de Olanda, dar şi reducerea bugetului pentru imigraţie şi integrare a noilor imigranţi. Solicitarea este în spiritul doctrinei antiimigraţioniste a partidului lui Wilders, dar incompatibilă cu cea a creştin-democraţilor de la guvernare.
În trecut, atunci când Wilders nu a sprijinit anumite decizii ale guvernului, Mark Rutte a reuşit să obţină sprijinul partidelor de opoziţie. Însă opoziţia cere acum guvernului măsuri de creştere economică şi nu alte reduceri de cheltuieli.
"Politica economică a acestui cabinet e falimentară", a acuzat Jeroen Dijsselbloem, liderul Partidului Laburist, principala formaţiune de opoziţie. "Măsurile dure de austeritate nu fac decât să demoleze economia. Cabinetul a ajuns într-un punct mort. Lucrurile trebuie să se schimbe", a adăugat el.
Olanda îşi menţine încă triplul A şi este văzută ca o economie puternică, cu un sector bancar solid. Şeful biroului de planificare din cadrul guvernului, Coen Teulings, a avertizat zilele trecute că decizia UE ca toate membrele Eurozonei să ajungă la un deficit de maximum 3% până anul viitor doar va agrava criza prin care trece zona euro.