Liderii Chinei se tem că ţara îşi pierde busola şi recurg la religie pentru a-i aduce pe calea cea bună pe chinezi

Ascensiunea economică şi dorinţa de îmbogăţire distrug bazele morale ale societăţii chineze. În lupta împotriva cinismului şi necredinţei de mare ajutor vor fi atât postulatele marxiste, cât şi religiile tradiţionale. Aceasta este directiva pe care doreşte să o pună în practică liderul chinez Xi Jinping.

 Însă, în opinia experţilor, China va continua să recunoască doar acele organizaţii religioase care se supun controlului statului, notează, miercuri, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, care precizează că ascensiunea creştinismului constituie un factor de îngrijorare pentru liderii chinezi.

Preşedintele Chinei, Xi Jinping, este de părere că ţara pe care o conduce îşi pierde busola morală. El doreşte ca Partidul Comunist să manifeste mai multă bunăvoinţă pentru credinţele populare tradiţionale. Acest lucru ar urma să umple vidul moral care s-a format în urma boomului economic şi a dorinţei chinezilor de a se îmbogăţi.

Actualul lider al Chinei a crescut în epoca lui Mao Zedong, cu moravurile puritane ale acesteia. Xi Jinping este îngrijorat de cultul banilor care se propagă peste tot în ţara sa. Pentru a depăşi declinul moral, liderul chinez face apel la religiile tradiţionale: confucianismul, budismul şi taoismul, notează publicaţia rusă „Nezavisimaia Gazeta“, citată de Agerpres.

Xi este conştient că o campanie anticorupţie vindecă doar simptomele, pe când pentru tratarea bolii este nevoie să desfăşori reforme politice şi să te bazezi pe credinţa oamenilor.

După demararea reformelor şi mai ales după tragicele evenimente din piaţa Tiananmen, din 1989, ceva asemănător a mai avut loc.„La acea dată, tineretul trebuia distras de la ideile democraţiei, de la alegeri. Atunci a început să se spună că civilizaţia chineză numără 5.000 de ani, că ea este cea mai bună din lume, iar unii lideri regionali organizau pelerinaje la temple dedicate Împăratului Galben. Adică, a apărut un cult cvasireligios nu doar pentru personaje reale, ci şi pentru personaje mitologice din istoria chineză“, explică pentrul publicaţia rusă  Andrei Karneev,Directorul-adjunct al Institutului pentru ţările din Asia şi Africa al Universităţii de Stat din Moscova.

Nu este exclus ca şi acum partidul să intenţioneze să facă apel la moştenirea tradiţională. Însă, în condiţiile în care rolul de lider aparţine Partidului Comunist, el va reglementa acest proces. Karneev precizează că „un rol prea independent al religiei nu este admis“.

„Este adevărat că taoismul şi budismul nu au jucat înainte un rol politic. Ele nu îngrijorează prea mult Beijingul. În schimb, cu creştinismul lucrurile stau diferit. Creşte numărul de creştini printre studenţi. Catolicii, precum şi reprezentanţii altor confesiuni creştine nu se înregistrează şi acţionează în clandestinitate, ca şi cum nu s-ar supune structurilor de stat. Acest lucru nu poate să nu îngrijoreze partidul“, susţine expertul rus.