Iranul ar putea fi forțat să relocheze aproape 10 milioane de oameni. Unde s-ar putea muta capitala?
0Președintele Iranului a avertizat că Teheranul, capitala cu aproximativ 9,7 milioane de locuitori, ar putea fi forțat să se mute din cauza penuriei acute de apă și a suprapopulării.
Masoud Pezeshkian a declarat că orașul nu mai este sustenabil din punct de vedere ecologic și că menținerea sa în forma actuală nu mai reprezintă o opțiune viabilă.
„Lumea spunea că e imposibil, dar acum nu mai este o chestiune de alegere”, a spus el. „Nu putem continua să adăugăm populație și construcții aici. Extinderea este posibilă, dar problema apei nu poate fi rezolvată.”
Avertismentele cu privire la consumul de apă al orașului au fost ignorate ani la rând, iar seceta prelungită a agravat presiunile asupra resurselor, scrie metro.co.uk.
Pezeshkian a menționat că o soluție ar putea fi aducerea apei din Golful Persic, dar costurile ar fi ridicate, iar procesul ar dura mult timp.
Mutarea unei capitale — cât de realistă este?
Teheranul nu ar fi primul oraș constrâns să se relocheze din cauza schimbărilor climatice, însă provocările sale sunt considerabile.
Dr. Bayes Ahmed, profesor asociat în Știința Riscurilor și Dezastrelor la University College London (UCL), spune că situația Teheranului se regăsește în multe alte regiuni din lume.
El citează comunități din India, Asia de Sud-Est, Bangladesh și din mai multe părți ale Africii.
„Multe comunități se relochează frecvent din cauza crizei climatice, atât din motive naturale, cât și provocate de om”, a explicat el.
Dr. Ahmed a amintit acordul dintre Tuvalu și Australia, prin care cetățenilor statului insular li se permite să se mute în Australia înainte ca țara lor să fie înghițită de creșterea nivelului mării.
„Trebuie să urmărim ceea ce se întâmplă în alte țări și să învățăm: unele se relochează, altele se adaptează, iar unele rămân pe loc și se confruntă direct cu efectele”, a spus el.
Unde s-ar putea muta Teheranul?
Guvernul iranian a indicat drept posibilă destinație regiunea Makran, în sud-estul Iranului, lângă Golful Oman, însă nu există o decizie finală.
Zona ar putea reduce presiunea asupra aglomerării urbane și asupra consumului de energie și apă, însă este puțin dezvoltată, expusă unor riscuri de securitate și ar necesita investiții de ordinul miliardelor.
Exemple internaționale: orașe mutate din cauza schimbărilor climatice
Jakarta, capitala Indoneziei, cu 10,5 milioane de locuitori, este cel mai cunoscut exemplu. Construită pe teren mlăștinos, orașul se scufundă cu aproximativ 25 de centimetri pe an din cauza extragerii excesive a apei subterane, în timp ce nivelul mării crește.
Guvernul indonezian plănuiește relocarea capitalei la Nusantara, un oraș nou aflat la aproape 900 de mile depărtare, până în 2045. Costul estimat: 32 de miliarde de dolari.
Dr. Ahmed spune că principala cauză a mutării este suprapopularea: „Jakarta are 42 de milioane de oameni în zona metropolitană, cea mai mare concentrare urbană din lume.”
Nusantara este conceput pentru a fi sustenabil, alimentat din surse regenerabile și cu un nivel minim de emisii — un model pe care Iranul ar putea încerca să îl reproducă.
Există alternative la relocarea Teheranului?
Semnalele nu sunt încurajatoare. Săptămâna trecută, barajul Amir Kabir, o sursă importantă de apă pentru oraș, funcționa la doar 8% din capacitate, iar presiunea apei a fost redusă în anumite zone.
Există temeri că orașul ar putea rămâne complet fără apă dacă nu apar precipitații, însă chiar și în acest caz, deteriorarea pe termen lung a resurselor este severă.
Dependenta excesivă de pânza freatică a dus la prăbușirea nivelurilor acesteia, iar o serie de rezervoare sunt în pragul colapsului.
Dr. Ahmed avertizează că problema este globală: „Schimbările climatice nu sunt un fenomen local. Nu putem aborda criza climatică dintr-o singură perspectivă.”
El subliniază că angajamentele internaționale sunt în suferință: „Am semnat Acordul de la Paris în 2015, dar ne îndepărtăm de ținte. Nu reușim să reducem emisiile.”