Iran își reconstruiește buncărul nuclear? Ce spun imaginile din satelit
0Imaginile recente din satelit arată utilaje grele și camioane de construcții care își fac de lucru în jurul centrului nuclear iranien de la Fordo, la câteva zile după ce acesta a fost bombardat de SUA cu bombe de 13 tone, scrie The Sun.
După atacul aerian comun americano-israelian, despre care președintele Trump a spus că ar fi "distrus complet" instalația nucleară de la Fordo, Teheranul a recunoscut daune "excesive și serioase". Totuși, natura și amploarea acestor distrugeri rămân incerte — și, poate, irelevante, în contextul în care Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) avertizează că Iranul ar putea relua îmbogățirea uraniului „în doar câteva luni”.
Într-un peisaj care pare desprins dintr-un episod din „Stăpânul Inelelor” (unde Fordo joacă rolul Muntelui Destinului, iar excavatoarele înlocuiesc orcii), iranienii construiesc drumuri de acces și par să umple craterele produse de bombele GBU-57, cunoscute și sub numele de „spargătoare de buncăre”. David Albright, expert american în arme nucleare, sugerează că la Fordo are loc o evaluare inginerească și radiologică — dar nu se știe ce se ascunde dincolo de acest efort de refacere.
Între timp, Donald Trump, într-un interviu pentru Fox News, a repetat narativul triumfalist al administrației sale, declarând că Iranul „nu mai are nimic” și că „totul a fost distrus la momentul perfect”. Apoi a negat ideea că Iranul ar fi evacuat material nuclear înaintea atacului: „E prea greu, prea periculos, n-aveau cum!”
Realitatea, însă, pare mai complexă. Uranium îmbogățit la 60%, dacă a fost ascuns în altă parte, ar putea permite fabricarea a cel puțin nouă arme nucleare — dacă, desigur, va fi rafinat la 90%. Iar Iranul, conform AIEA, „ar putea pune în funcțiune câteva cascade de centrifuge în doar câteva luni”.
În acest context, Iranul a suspendat colaborarea cu AIEA, iar Rafael Grossi, directorul agenției, s-a plâns că nu i se permite accesul la siturile afectate. „Trebuie să vedem ce este acolo și ce s-a întâmplat exact”, spune el într-un interviu pentru CBS.
Războiul de 12 zile: cronologia unei escaladări
Conflictul recent — o scurtă dar intensă izbucnire numită neoficial „Războiul de 12 zile” — a început pe 13 iunie, când Israelul a declanșat „Operațiunea Leul care se ridică”. A urmat o campanie aeriană meticulos orchestratată, care a vizat facilități nucleare și baze militare iraniene. Câteva zile mai târziu, SUA s-au alăturat atacurilor, cu bombardierele B-2 Spirit lansând peste 12 bombe GBU-57 asupra Fordo.
Iranul a răspuns cu rachete lansate zilnic spre teritoriul israelian, însă, paradoxal, fără a lovi ținte strategice. Un atac simulat asupra bazei americane Al-Udeid din Qatar — anunțat din timp aliatului arab — pare să fi fost mai degrabă un gest simbolic.
În spatele cortinei de beton
Cu toate daunele suferite, experții nu exclud posibilitatea ca Iranul să își fi dispersat o parte a materialului nuclear în prealabil. Teheranul construiește acum noi zone de acces între tunelurile din munte și zonele afectate de bombardamente. Camioanele din imagini arată mai degrabă un efort de reconstrucție decât o înmormântare definitivă a ambițiilor nucleare.
În plan geopolitic, lucrurile nu par a se fi stabilizat. Trump a declarat că ar bombarda din nou „fără ezitare” dacă serviciile americane ar detecta semne ale reluării programului nuclear. Iar Iranul, în contrapartidă, a emis o fatwa împotriva fostului președinte american și a premierului israelian Benjamin Netanyahu, etichetându-i „dușmani ai lui Dumnezeu”.