Incomodează blogurile puterea de la Kremlin?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Atacul informatic la care a fost supus LiveJournal, cea mai populară platformă de bloguri din Rusia, la începutul lunii martie ridică din nou problema libertăţii de expresie pe internetul rusesc (RuNet). Deşi vinovaţii nu sunt cunoscuţi, mulţi bloggeri ruşi influenţi arată cu degetul spre autorităţi.

RuNet-ul este un subunivers digital la fel de neutru ca oricare altul, aflat într-o continuă dezvoltare. Utilizatorii ruşi de Internet nu se lovesc de cenzura care limitează accesul la site-uri al chinezilor, iranienilor sau nord-coreenilor. Internautul rus poate, în principiu, să facă cam ce-l taie capul când îşi deschide browserul. Cu o singură excepţie – să nu disemineze idei politice ostile establishment-ului. În cazul în care o face, micul său colţ de univers virtual nu mai este atât de generos. E spamat, marginalizat şi, într-un final, devine victima atacurilor cibernetice.
Şi, după cum amintea un articol al FP România, autorităţile ruse au preferat o metodă mult mai flexibilă de control a Internetului, prin comparaţie cu alte state care restricţionează libertatea de exprimare. Rusia nu are mecanisme sofisticate de control, restricţii pe diferite site-uri trecute la Index sau alte metode sistematice de blocare a interacţiunii dintre oameni. Kremlinul a preferat, prin clientela sa, să construiască reţele de bloggeri, echipe de propagandă menite, pe de o parte, să promoveze punctele de vedere ale guvernului şi pe de alta, să îngroape, într-un ocean de spamuri, orice opinie alternativă.
Iniţiativele oficiale au fost simplificate şi de existenţa unei pieţe locale de hackeri extrem de ofertante. De fapt, Ievgheni Kaspersky, preşedintele Kaspersky Labs, afirma pentru BBC că cei mai abili criminali cibernetici provin din ţara sa de baştină. “Atacurile ce provin din Rusia sunt profesioniste. Malware-ul si arhitectura este mai rafinată. Cred că educaţia tehnică a ruşilor este unul din motive. Se pricep bine la asta”, spunea Kaspersky.
Ce stă în spatele atacului LiveJournal?
LiveJournal este o platformă de bloguri extrem de populară în Rusia. Compania a fost achiziţionată în 2007 de un om de afaceri rus, miliardarul Alexander Mamut, un loialist putinian. În mod paradoxal, platforma este folosită de bloggeri şi figuri politice ale opoziţiei, ce încearcă să capteze atenţia opiniei publice. Pe 30 martie LiveJournal a anunţat că este supus unui atac cybernetic, infrastructura sa fiind bombardată de zeci de mii de computere – sau boţi – care încearcă să acceseze repetat sistemul. Apoi, pe 4 şi 6 aprilie au urmat alte atacuri DDoS (distributed denial of service). Site-ul a devenit inaccesibil, provocând o reacţie puternică în  spaţiul online din Rusia. Hackerii au folosit computere infectate de malware, amplasate în principal în ţări din Asia sau Europa de Est, şi au reuşit să paralizeze activitatea LiveJournal pentru mai bine de şapte ore.
“Cineva îşi doreşte cu ardoare ca LiveJournal să nu mai fie o platformă deschisă dialogurilor oneste şi serioase”, sublinia Svetlana Ivannikova, preşedintele platformei de bloguri.
Primii suspecţi sunt grupările apropiate partidului Rusia Unită. Anton Nosik, fost preşedinte al SUP – firma care administrează LiveJournal – şi blogger proeminent, a declarat că atacurile cibernetice de o asemenea magnitudine au în spate resurse financiare şi administrative semnificative şi a arătat cu degetul spre unele grupări pro-Kremlin.
“Singurul motiv pentru care suspectăm cercuri pro-guvernamentale este scopul atacului. Este un pattern foarte clar – de fiecare dată când o figură politică din Rusia a fost victima unui DDOS, a fost vorba de un politician al opoziţiei pe care Nashi încerca să-l decredibilizeze”, a afirmat Nosik, referindu-se la o organizaţie de tineret apropiată de Kremlin (Nashi), fondată în 2005 şi care, până în 2007, număra peste 120.000 de membri cu vârsta între 17 şi 25 de ani.
Organizaţia respectivă are o denumire suprarealistă, desprinsă parcă din dicţionarul sovietic - “Mişcarea Tineretului Democrat şi Anti-Fascist” şi a fost acuzată că în 2007 a organizat un atac DDOS împotriva unor site-uri din Estonia. Ultimul scandal în care a fost implicate gruparea a avut loc în iulie 2010, cand Ella Pamfilova, consiliera preşedintelui Medvedev pe problematica drepturilor omului a fost obligată să demisioneze după ce a declarat că activiştii Nashi “şi-au vândut sufletul diavolului” şi că “îi este teamă că odată ar putea prelua puterea”.
Un alt expert în “cyberdefense”, Andrei Soldatov, a sugerat că e posibil ca vinovaţii să nu fie activiştii Nashi, ci cei ai organizaţiei de tineret a partidului Rusia Unită, Molodaya Gvardiya. „Cred că este vorba de un grup apropiat de Kremlin sau de alte organizaţii de tineret. Dar nu pot fi sigur. Poate fi vorba şi de alte grupuri”, a spus rezervat Soldatov.
O altă ipoteză de lucru este legată de apropierea următoarelor alegeri prezidenţiale. Anton Nosik sugera că există o mulţime de „profesionişti” ai crimei cibernetice care-şi doresc să fie ţinuşi sub control de Kremlin. De aceea, aceştia ar fi putut orchestra un „show” pentru a atrage atenţia eminenţei cenuşii a Kremlinului, Vladislav Surkov, personajul care controlează „politica online” a Moscovei.
Indiferent de grupul care a orchestrat atacurile şi oricare ar fi motivaţiile reale, este evident că opoziţia politică are un spaţiu de exprimare foarte limitat în Rusia contemporană, strivită între munţi de spam şi iminenţa unui atac DDoS.