În timp ce China vrea să limiteze munca în exces, angajații vor să lucreze suplimentar, ca soluție de supraviețuire

China vrea să reducă orele lungi de muncă impuse de companii. Totuși, mulți angajați acceptă voluntar programul extins, din dorința de bonusuri sau de teama de concedieri.

China face eforturi vizibile pentru a limita practicile de muncă prelungită, în special celebrul sistem „996” – de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână. Deși acest program a fost criticat și chiar declarat ilegal în 2021, el continuă să fie aplicat pe scară largă în multe companii, iar mulți angajați aleg să-l urmeze voluntar, din dorința de a-și păstra locul de muncă sau de a obține bonusuri consistente, scrie Medifax.

În industrii precum tehnologia, energia sau logistica, bonusurile pot reprezenta o parte semnificativă din salariu. Un director din domeniul energiei regenerabile, citat de Reuters, a declarat că primele lunare constituie 50% din venitul său. Pentru a le obține, lucrează peste 12 ore zilnic, fără plată suplimentară garantată și din proprie inițiativă.

Campanie pentru a opri munca fără sfârșit

Această cultură a muncii excesive nu este doar o chestiune individuală, ci un fenomen social larg răspândit, cunoscut în China sub numele de „neijuan”, o competiție internă intensă și adesea fără sens, care generează stres și epuizare în masă. Mulți angajați acceptă orele suplimentare ca o formă de loialitate față de companie sau pentru a-și păstra locul de muncă într-un mediu extrem de competitiv.

Autoritățile chineze au lansat o serie de inițiative care încurajează echilibrul între muncă și viața personală. În unele companii, angajații au primit ordin să plece acasă la ora 18.00 sau 21.00, iar o emisiune TV difuzată la ore de maximă audiență, intitulată „Fără ore suplimentare”, a adus în prim-plan dezbateri despre cum să refuzi cererile de muncă suplimentară și cum să răspunzi sau nu la mesajele șefului după program.

China schimbă regulile pentru a-și proteja exporturile

Presiunea internațională este un alt factor care influențează aceste schimbări. Noul Regulament al Uniunii Europene privind munca forțată, intrat în vigoare la finalul lui 2024 și aplicabil din 2027, interzice importul de produse realizate în condiții de muncă forțată, inclusiv atunci când există ore suplimentare excesive. Acest lucru a determinat autoritățile chineze să încerce alinierea la standardele internaționale, în special în industriile orientate spre export.

Experții chinezi spun, însă, că nu există o legătură directă între măsurile luate de China și reglementările UE. Dar salariul minim scăzut contribuie esențial la orele de muncă prelungite în China, a explicat Sun Xin, lector senior în afaceri chineze și din Asia de Est la King’s College London: „Dacă lucrează doar în limita orelor stabilite de lege, unii oameni nu se pot întreține”.

Muncitorii chinezi, fără sindicate și fără protecție

În Shenzhen, un important centru tehnologic aflat la granița cu Hong Kong, salariul minim legal pentru un angajat cu normă întreagă este de 2.520 de yuani pe lună – 352 dolari, semnificativ mai mic decât cheltuielile medii lunare pe cap de locuitor, care au fost de 598 dolari anul trecut. În unele cazuri, muncitorii din fabrici chiar solicită supraveghetorilor ore suplimentare, tocmai pentru a putea câștiga mai mult și a-și acoperi nevoile de bază.

Pentru multe companii, este mai ușor și mai rapid să prelungească programul angajaților decât să investească în inovație sau eficiență. În lipsa unor sindicate independente și cu o aplicare slabă a legii muncii, angajații rămân vulnerabili la abuzuri, chiar și atunci când aleg „voluntar” să muncească peste măsură.