Haiti. Mercenari, fugari, vid de putere: Ce se ştie după asasinarea preşedintelui Jovenel Moïse

Preşedintele Jovenel Moïse, 53 de ani, a fost asasinat în reşedinţa sa de la Port-au-Prince în noaptea de marţi spre miercuri de un comando format din 28 de mercenari, dintre care opt sunt căutaţi încă de forţele de ordine din Haiti.

Asasinarea lui Jovenel Moïse, preşedinte al Haiti din 7 februarie 2017, survine într-o perioadă de haos în ţara din Caraibe, fără siguranţă pe străzi şi cu o conducere implicată în intrigi şi afectată de scandaluri de corupţie. Imediat după anunţarea decesului, făcută de premierul în exerciţiu Claude Joseph, zeci de zvonuri şi teorii au început să circule prin ţară. Bande criminale, opozanţi, comando de mercenari? Iată ce se ştie până acum despre uciderea lui Jovenel Moïse, care lasă preşedinţia Haiti la mila unei Constituţii vagi.

Asasini columbieni şi americani

„Credem că (făptaşii, n. red.) sunt mercenari”, a declarat ambasadorul haitian în Statele Unite, Bocchit Edmond, imediat după anunţul făcut de Claude Joseph. Potrivit lui Edmond, preşedintele Moïse a fost victima unui atac „bine orchestrat” de către „ucigaşi profesionişti”. În luarea sa de cuvânt, Claude Joseph - în locul căruia fusese numit, cu 48 de ore înainte de atac, un alt premier, şi anume medicul Ariel Henry - a precizat că atacatorii erau „străini care vorbeau engleză şi spaniolă”. El a venit cu informaţii noi a doua seară, evocând un comando alcătuit din 28 de asasini (26 de columbieni şi doi americani de origine haitiană).

Potrivit lui Claude Joseph, cei doi americani şi 15 columbieni au fost arestaţi, iar alţi trei columbieni au fost ucişi de forţele de ordine. Poliţia caută acum opt atacatori.

Columbia şi Statele Unite au afirmat la rândul lor că ţin legătura şi cooperează în cadrul anchetei deschide de autorităţile din Haiti. Şase dintre cei 26 de suspecţi columbieni sunt „foşti militari”, a precizat ministrul Apărării de la Bogota, Diego Molano.

În căutarea comanditarilor

Preşedintele Jovenel Moïse era foarte contestat, fiind acuzat de corupţie şi criticat aspru pentru faptul că se agăţa cu orice preţ de putere. Mandatul său s-ar fi încheiat la 7 februarie, iar de atunci conducea prin decret. Ambiguitatea din jurul mandatului său a exacerbat tensiunile în Haiti, unde populaţia suferă din cauza creşterii alarmante a criminalităţii.

„Am pus mâna pe autorii fizici şi suntem în căutarea autorilor morali”, adică a comanditarilor, a dat asigurări Léon Charles, directorul general al Poliţiei Naţionale din Haiti.

Suspecţi arestaţi în legătură cu asasinarea preşedintelui haitian FOTO EPA-EFE

Cu câteva zile înainte de a fi ucis, preşedintele Moïse luase poziţie împotriva bandelor criminale din Port-au-Prince, făcându-le vinovate de transformarea capitalei „într-o zonă lipsită de lege”, ceea ce împiedica lansarea campaniei de vaccinare anti-COVID-19.

Vid de putere

După moartea lui Moise, premierul interimar Claude Joseph s-a erijat în omul care asigură de facto conducerea ţării. El a instituit „starea de asediu”, consolidând puterile executivului pentru 15 zile.

Claude Joseph FOTO EPA-EFE

Numai că Jovenel Moïse numise luni un alt premier în locul lui Claude Joseph, pe medicul Ariel Henry. Acesta din urmă fusese însărcinat cu organizarea de noi alegeri într-un context politic instabil. Joseph, de exemplu, se afla în post de numai trei luni.

Potrivit lui Henry, care încă nu a depus jurământul, Claude Joseph „nu mai este premier”. Reafirmând că el este premierul nominalizat, Ariel Henry a făcut apel la dialog şi consens. Mai mulţi opozanţi l-au acuzat pe Claude Joseph că a preluat puterea în mod ilegitim. Totuşi, secretarul american de Stat Antony Blinken l-a sunat miercuri pe Joseph şi a precizat apoi că a vorbit cu „premierul interimar” al Haiti.

Washingtonul a îndemnat Haiti să organizeze alegerile legislative şi prezidenţiale prevăzute pentru anul acesta. În cazul în care preşedintele nu-şi mai poate exercita funcţia, Constituţia Haiti prevede ca tranziţia puterii să fie asigurată de Parlament. Dar această instituţie este paralizată de peste un an. Colac peste pupăză, preşedintele Curţii de Casaţie, adică a instanţei judiciare supreme, a decedat recent de COVID-19.

O ţară blocată

Joi, capitala Port-au-Prince era un oraş mort, la fel ca toate localităţile din ţară. Magazinele, băncile, benzinăriile şi alte unităţi comerciale şi-au oprit activităţile. Aeroportul Port-au-Prince şi-a întrerupt cursele. 

Republica Dominicană, ţara vecină, şi-a închis punctele vamale şi şi-a consolidat securitatea la frontieră.