Fuga din Egipt: străinii ocolesc o ţară care făcea miliarde din turism
0Egiptul este marcat de trei ani şi jumătate de o criză politică şi socială de proporţii, care a distrus economia ţării, dar mai ales industria turismului, una dintre cele mai înfloritoare din lume. Răsturnarea regimului Mubarak în februarie 2011 a fost punctul de început al dezastrului.
Nici lovitura militară de stat de la 3 iulie 2013, care a dus la înlăturarea primului preşedinte ales democratic, Mohammad Morsi, nu a contribuit la redresarea economică a statului nord-african.
Reprimarea violentă a susţinătorilor lui Morsi de către armata egipteană şi moartea a sute de oameni au intensificat violenţele în ţară. Multe state europene au emis avertizări de călătorie, iar turismul a suferit o prăbuşire dramatică, după ce milioane de vizitatori s-au temut să mai bifeze piramidele sau litoralul egiptean pe lista destinaţiilor de vacanţă.
Înainte de Primăvara Arabă, industria turismului însuma peste 11% din PIB-ul Egiptului, în timp ce un egiptean din opt lucra în domeniu. În 2013, veniturile din turism scăzuseră la 5,8 miliarde de dolari, de la 12,5 miliarde în 2010. Tot atunci, numărul vizitatorilor era estimat la 9 milioane, faţă de 14,5 milioane înainte de căderea regimului Mubarak.
Ministrul turismului Hisham Zaazou a descris 2013 drept „cel mai dezastruos an“ din istoria modernă a ţării. Se pare însă că 2014 ar putea fi şi mai rău pentru turismul egiptean, deoarece numerele vizitatorilor au fost într-o continuă scădere în ultimele 12 luni. Conform ministrului Zaazou, numai luna aprilie a înregistrat o scădere cu 22% a turiştilor, faţă de aceeaşi perioadă din 2013.
Cairo era cândva o destinaţie pe care nu o rata niciun turist venit în Egipt. Acum, capitala milenară a ţării este fieful neliniştilor sociale, fiind lovită de numeroase incidente armate, soldate cu morţi. Drept urmare, turismul din Cairo a suferit cea mai mare lovitură din cauza crizei politice din ultimii 3 ani şi jumătate. Ministerul Turismului a încercat să introducă pachete care să evite oraşul, din motive pragmatice, însă turiştii nu s-au înghesuit să se reîntoară în Egipt.
Cei care încă se aventurează pentru o vacanţă în statul nord-african caută staţiunile ieftine şi liniştite de la Marea Roşie, precum renumita Sharm el-Sheikh.
În capitală, impactul crizei este vizibil la fiecare pas. Doar câţiva vizitatori mai pot fi văzuţi la faimosul Muzeu Egiptean, care acum este permanent păzit de soldaţi, poliţişti, uneori şi de blindate, pregătiţi să disperseze demonstraţiile de stradă din Piaţa Tahrir. Bazarele pentru turişti sunt goale, iar hotelurile, cândva pline de străini, sunt ocupate doar de oameni de afaceri sau jurnalişti, corespondenţi ai marilor publicaţii de presă.
Speranţele egitenilor care trăiesc din turism au crescut după alegerea mai mult sau mai puţin democratică a mareşalului Abdel Fattah al-Sisi (arhitectul loviturii de stat de la 3 iulie 2013) la conducerea ţării. Cunoscut pentru duritate, al-Sisi le-a promis concetăţenilor săi că va readuce stabilitate în ţară şi implicit, valurile de turişti. Iar pentru mulţi egipteni, loviţi de sărăcie, hrana este mai importantă decât respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.
„Am o afacere, o familie şi mi-e frică…cred că Sisi va face ceva bun pentru ţară şi toţi turiştii se vor întoarce“, a declarat un proprietar de magazin cu suverniruri, din Cairo. „De aceea am votat cu el“.
Magazinele care vindeau nu demult papirus, parfumuri şi alte suveniruri lângă piramide sunt acum închise. Proprietarii s-au reprofilat în ghizi pentru cei puţini care se mai încumetă să viziteze ţara. Dar veniturile lor au fost grav afectate, iar cei mai mulţi trebuie să întreţină o familie numeroasă.
Zona piramidelor este aproape pustie, iar băieţii cu cămile şi cai au devenit din ce în ce mai agresivi cu puţinii turişti. Îi obligă să facă poze cu animalele, iar apoi îi hărţuiesc până primesc bani. Persoane fără scrupule au început să vândă bucăţi din piramide, în încercarea disperată de a face rost de bani.
Cămilele încă sunt aliniate la baza piramidelor, în aşteptarea oamenilor care vor să facă poze sau să se plimbe cu ele. Proprietarii lor susţin că înainte de criză era o cerere atât de mare, încât uneori fugeau de turişti, pentru a odihni animalele.