Franţa şi Spania fac front comun în privinţa succesorului lui Lagarde la şefia FMI. Posibili candidaţi

Viitorul şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI) trebuie să fie un european, au declarat luni miniştrii de Finanţe din Franţa şi Spania, în timp ce guvernele au început discuţiile referitoare la succesorul lui Christine Lagarde, transmite Bloomberg.

Între posibilii candidaţi s-ar putea afla Kristalina Georgieva din Bulgaria, director general al Băncii Mondiale. Acesta nu a fost nominalizată pentru preşedinţia Comisiei Europene, aşa că ar putea corespunde profilului pentru FMI, ca şi fostul ministru olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem. În timpul întâlnirii miniştrilor de Finanţe, nu au fost însă menţionate nume.

”Ceea ce dorim în Franţa este în primul rând să avem un candidat al Uniunii Europene care să o urmeze pe Lagarde la conducerea FMI; în al doilea rând, dorim să fim capabili să luăm rapid o decizie; în al treilea rând doresc să fie un candidat unic, din partea UE, fără rivalităţi inutile”, a declarat la Bruxelles ministrul francez de Finanţe Bruno Le Maire.

Ministrul spaniol de Finanţe, Nadia Calvino, a spus că numirea unui european la conducerea FMI este ”o prioritate”.

Săptămâna trecută, liderii Uniunii Europene au nominalizat-o pe Lagarde pentru preluarea funcţiei de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) de la Mario Draghi, provocând speculaţii legate de continuarea tradiţiei ca Europa să deţină conducerea FMI, în timp ce Statele Unite îl numesc pe preşedintele Băncii Mondiale. Ultimii 11 directori generali ai FMI au fost europeni.

Miniştrii de Finanţe europeni reuniţi luni la Bruxelles au discutat despre procesul de numire a şefului FMI şi au convenit necesitatea de a ajunge la un consens în privinţa unui candidat. În timpul întâlnirii nu au fost menţionate nume, au spus doi oficiali apropiaţi discuţiilor.

În timp ce Calvino a spus că este prematur să se discute despre posibilii candidaţi, o persoană care ar putea fi luată în considerare ar putea testa limitele în definirea unui european. Astfel, Mark Carney, în prezent guvernator al Băncii Angliei, este canadian prin naştere, dar deţine paşaport britanic şi irlandez.

Guvernele discută în mod activ despre posibila numire a acestuia la conducerea FMI, a declarat săptămâna trecută o persoană apropiată situaţiei.

Benoit Coeure, membru în board-ul BCE al cărui mandat se încheie în decembrie, a exclus o candidatură a sa, într-un interviu acordat luni la radio. Totuşi, şi Lagarde a spus că nu este interesată de conducerea BCE până în momentul în care a fost nominalizată.

Le Maire a spus că nu este un candidat pentru FMI. Orice candidatură a Franţei ar putea cădea, pentru că atât Lagarde cât şi predecesorul ei, Dominique Strauss-Kahn, au fost francezi. Jens Weidmann, preşedintele băncii centrale germane, Bundesbank, a exclus că ar dori să candideze.

Între posibilii candidaţi s-ar putea afla Kristalina Georgieva din Bulgaria, director general al Băncii Mondiale. Acesta nu a fost numinalizată pentru preşedinţia Comisiei Europene, aşa că ar putea corespunde profilului pentru FMI, ca şi fostul ministru olandez de Finanţe Jeroen Dijsselbloem.

Şi numele lui Draghi continuă să fie menţionat, chiar dacă italianul depăşeşte limita de vârstă pentru FMI. Întrebat despre această perspectivă, ministrul italian de Finanţe, Giovanni Tria, a spus că ar trebui întrebat Draghi.