FOTO Cum a devenit masca Joker simbolul luptei anti-sistem în lume
0Protestatarii din Chile, Liban şi Hong Kong au adoptat masca de clovn al lui "Joker" pentru a reprezenta opiniile lor anti-sistem. Vizionarea peliculei a creat isterie, dar indiferent de zona geografică, manifestanţii folosesc machiajul pentru a arăta că luptă pentru o idee.
Substratul filmului, care este cea mai vizionată peliculă a momentului în lume după doar trei luni de la lansare, e să pătrundă în cele mai sensibile şi întunecate zone psihologice ale unei lumi în care săracii luptă să supravieţuiască, iar bogaţii se folosesc de aceştia să urce în societate. Modul brutal în care filmul reuşeste să transmită mesajul, inclusiv revolta de la final care îngrijorează autorităţile că ar putea da idei rău-făcătorilor în viaţa reală, ajută la o portretizare fabuloasă a vremurilor actuale, spun analiştii.
În Joker, Fleck, rolul principal, devine în mod involuntar capul unei mişcări de protest anti-guvernamentale, afirmând totuşi că „nu are treabă cu politica”. „În unele moduri, rolul său, chiar dacă violent, întruchipează situaţia omului de azi, nedreptăţit, singur şi păcălit”, spune Mattias Frey, profesor de film şi media la Universitatea din Kent, citat de RFI.
În acest moment, aceste măşti au apărut în întreaga lume în diferite mişcări de protest, doar din dorinţa de a contesta clasa politică conducătoare. „Ideea aceastei iconografii este că nu trebuie să vorbim cu toţii aceeaşi limbă pentru a înţelege ce se comunică”, susţine Aidan McGarry, lector universitar în politică internaţională la Universitatea din Loughborough. „Când imaginile despre ceea ce se întâmplă în Beirut sunt împărtăşite tocmai în Chile sau Hong Kong, de exemplu, unde există şi acolo proteste, oamenii ştiu exact ce se întâmplă. Există un element de rezonanţă", adăugă acesta.
Mai mult ca sigur, aceşti protestatari văd paralele între temele filmului şi propriile lupte. „Protestele vin după o perioadă în care oamenii se simt excluşi, sunt marginalizaţi, sunt tăcuţi ori ignoraţi în diverse moduri de cei care îî conduc”, susţine Aidan McGarry, lector universitar în politică internaţională la Universitatea din Loughborough.